Take That și o lume plină de armonie și speranță
"Să nu uiți niciodată de unde ai venit aici" sau "Te vreau înapoi, te vreau înapoi, te vreau înapoi, te vreau înapoi pentru totdeauna". Aceste versuri sunt gravate în memoria muzicală a anilor '90. La fel ca și șocul produs atunci când trupa de băieți Take That și-a anunțat despărțirea pe 13 februarie 1996, iar Bravo a înființat telefonul lacrimogen "Dr. Sommer" pentru fanii traumatizați. Mai bine de 27 de ani mai târziu, trupa britanică a lansat un nou album, "This Life".
Cu toate acestea, noul disc al trupei Take That nu este o adevărată revenire. La mai puțin de zece ani de la despărțire, Gary Barlow, Mark Owen, Howard Donald și Jason Orange își sărbătoresc revenirea în 2005. Totuși, fără Robbie Williams, care părăsise deja trupa în 1995 din cauza tensiunilor tot mai mari.
În cvartet, au obținut alte hituri precum "Patience", "Rule The World" și "Shine", cu care a crescut o altă generație. După ce Williams a revenit pentru un album ("Progress") și trupa a luat o pauză în 2011, Barlow, Owen și Donald au revenit ca trio trei ani mai târziu. "This Life" este al treilea album din această constelație, după "III" (2014) și "Wonderland" (2017).
Versuri care afirmă viața
Fanii Take That rareori leșină în aceste zile. Fosta trupă de băieți, ai cărei membri sunt acum în vârstă de 50 de ani, reprezintă un pop propriu-zis catchy și versuri care afirmă viața. Britanicii înșiși își descriu cel de-al nouălea album de studio ca fiind un nou capitol cu "melodii frumoase, refrene înălțătoare și armonii elegante". Trioul rămâne fidel genului pop, cu excepția câtorva împrumuturi superficiale din country și rock.
Prima piesă, "Keep Your Head Up", începe cu sunete melodice de pian și sună inițial ca o muzică liniștitoare pe care să adormi. Vocea polifonică care începe este visătoare și transmite sentimente confortabile - la fel ca versurile: "Don't let it get you down, keep a strong mind, let go and don't hold on".
Acest fel de dicton calendaristic traversează cele douăsprezece cântece de pe disc, care nu spun povești specifice, personale, ci mai degrabă doresc să transmită o atitudine față de viață. Cum ar fi melodiile optimiste de bun-simț "This Life" ("Această viață nu aparține nimănui altcuiva, fă-ți viața ta") sau "Brand New Sun" ("Fiecare zi pe care o vei trăi este urmată de un soare nou").
"Nu ne-am propus să facem un album vesel pentru a face pe toată lumea fericită. Este doar o reflecție lirică a locului în care ne aflăm în viață în acest moment", spune Donald într-un interviu acordat Agenției Germane de Presă. Barlow adaugă: "Din punct de vedere liric, este foarte mult despre viețile noastre, provocările și modul în care le-am abordat. Albumul este foarte reflexiv".
În "Days I Hate Myself", de exemplu, britanicii cântă despre cine îi readuce din fazele depresive: publicul. "Când suntem în turneu, sunt cu siguranță seri în care nu avem chef să urcăm pe scenă - fie că vrem sau nu. Pur și simplu ai o zi proastă. Dar publicul te remontează în câteva secunde", explică Barlow.
Sentimente nostalgice
Cu versurile lor din lumea ideală, din perspectiva de astăzi, cu melodii cu o durată aproape epică de 3,30 - 4,30 minute și cu absența ritmurilor electro zgomotoase, cei trei britanici cărunți nu se adresează în niciun caz generației Z. În schimb, ei evocă sentimente nostalgice și amintiri ale ușurinței din anii '90 și 2000.
Apariția trupei în cadrul emisiunii "Wetten, dass...?" din Offenburg, sâmbăta aceasta, va fi, de asemenea, o călătorie în timp. Britanicii și-au sărbătorit despărțirea temporară de fanii germani în emisiunea lui Thomas Gottschalk din 1996 și revenirea lor zece ani mai târziu.
Va avea loc o nouă reuniune pe scenă în 2024: foștii idoli ai adolescenților vor veni la Hanovra, Berlin, Mönchengladbach și München cu turneul "This Life Under The Stars" de la sfârșitul lunii iunie.
Sursa: www.dpa.com