Această capodoperă a lui Raphael nu este ceea ce pare a fi
O echipă condusă de oameni de știință de la Universitatea Bradford din Anglia a folosit inteligența artificială pentru a determina că chipul lui Iosif din "Madonna della Rosa" ("Madona trandafirului") a fost pictat de altcineva decât maestrul renascentist.
Rafael este unul dintre cei mai cunoscuți maeștri renascentiști și a trăit între 1483 și 1520. Italianul este cunoscut mai ales pentru lucrări precum "Școala din Atena" și "Trei grații".
Hassan Ugail, director al Centrului pentru calcul vizual și sisteme inteligente de la Universitatea din Bradford, a declarat joi pentru CNN că a dezvoltat un algoritm pentru a recunoaște picturile autentice ale lui Raphael, cu o precizie de 98%.
Acesta analizează 4.000 de parametri, cum ar fi loviturile de pensulă, paleta de culori și nuanța, pentru a determina dacă o pictură este un Rafael autentic, a explicat Ugail.
"Madonna della Rosa", care se află în Museo del Prado din Madrid, a fost mult timp subiectul unor dezbateri, a declarat coautorul studiului Howell Edwards, profesor emerit de spectroscopie moleculară la Universitatea din Bradford, într-un comunicat de presă.
"Unii cunoscători consideră calitatea compoziției și a picturii pentru Madona, Pruncul și Sfântul Ioan ca depășind-o cu mult pe cea a Sfântului Iosif, despre care ei consideră că a fost adăugat în atelier ca o gândire oarecum ulterioară", a spus Edwards.
"Analiza programului AI al lucrării noastre a demonstrat în mod concludent că, în timp ce cele trei figuri ale Madonei, Pruncului Iisus și Sfântului Ioan Botezătorul sunt fără echivoc pictate de Rafael, cea a Sfântului Iosif nu este și a fost pictată de altcineva", a adăugat Edwards.
Dezbatere în jurul IA în artă
Algoritmul se bazează pe cercetări anterioare, care au fost folosite pentru a determina că o pictură cunoscută sub numele de "de Brécy Tondo" era un Rafael autentic, contrazicând unii istorici de artă care au spus că pictura era o copie realizată în secolul al XIX-lea.
Descoperirile au stârnit critici din partea unor istorici de artă, despre care Ugail a spus că au fost "puțin disprețuitori" față de această cercetare.
"Am fost un pic luat prin surprindere", a spus el, explicând că algoritmul a analizat detalii care depășesc capacitățile ochiului uman.
"Va fi foarte, foarte dificil, indiferent cât de bun ar fi cineva, să intre de fapt în acel nivel de detaliu și să creeze ceva de genul acesta", a declarat Ugail pentru CNN.
Dezbaterea din jurul "de Brécy Tondo" alimentează discuții mai largi despre rolul AI în autentificarea artei, pe care Ugail îl vede ca fiind complementar altor forme de analiză, cum ar fi cercetarea provenienței unei opere.
"Acesta este doar un alt instrument", a declarat Ugail, care a subliniat că algoritmul poate fi folosit pentru a determina dacă o operă de artă misterioasă merită o investigație suplimentară.
"Aceasta este o modalitate foarte rapidă de a testa dacă trebuie să se cerceteze mai adânc o pictură", a spus el.
În continuare, Ugail plănuiește să dezvolte un algoritm capabil să recunoască operele altor artiști, ceea ce, potrivit lui, va aduce știința în autentificarea artei.
"Potențialul pentru acest tip de instrument este uriaș", a spus el.
O lucrare cu privire la această lucrare a fost publicată joi în revista Heritage Science.
Citește și:
- Aceste analize anuale ale televiziunii vor fi difuzate în 2023
- Documentar Sky: "23 - Moartea misterioasă a unui hacker"
- "Lasă lumea în urmă": Thriller cu Julia Roberts
- Sfaturi TV marți
Sursa: edition.cnn.com