Un nou antibiotic folosește o metodă inedită pentru a ținti bacteriile mortale rezistente la medicamente, potrivit unui studiu
Bacteria, Acinetobacter baumannii, poate provoca infecții grave la nivelul plămânilor, al tractului urinar și al sângelui, potrivit Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor din SUA. Aceasta este rezistentă la o clasă de antibiotice cu spectru larg de acțiune, numite carbapeneme.
Acinetobacter baumannii rezistent la carbapenem, cunoscut și sub numele de CRAB, s-a aflat în 2017 în fruntea listei Organizației Mondiale a Sănătății a "agenților patogeni prioritari" rezistenți la antibiotice. În Statele Unite, bacteria a provocat aproximativ 8.500 de infecții la pacienții spitalizați și 700 de decese în acel an, potrivit celor mai recente date ale CDC.
CRAB reprezintă aproximativ 2% din infecțiile depistate în spitalele din SUA. Este mai frecventă în Asia și în Orientul Mijlociu și cauzează până la 20% din infecțiile din unitățile de terapie intensivă din întreaga lume.
Bacteria prosperă în medii medicale precum spitalele și căminele de bătrâni. Persoanele cu cel mai mare risc de infecții sunt cele care au un cateter, care sunt conectate la un ventilator sau care au răni deschise în urma unei intervenții chirurgicale.
Agentul patogen este atât de dificil de eliminat încât US Food and Drug Administration nu a aprobat o nouă clasă de antibiotice pentru a-l trata de peste 50 de ani, notează cercetătorii în studiul lor, publicat miercuri în revista Nature.
Însă cercetătorii, de la Universitatea Harvard și de la compania elvețiană de îngrijire a sănătății Hoffmann-La Roche, spun că noul antibiotic, Zosurabalpin, poate ucide eficient Acinetobacter baumannii.
Zosurabalpin face parte din propria sa clasă chimică și are o metodă unică de acțiune, spune Dr. Kenneth Bradley, șeful global al descoperirii bolilor infecțioase la Roche Pharma Research and Early Development și unul dintre cercetători.
"Aceasta este o abordare nouă, atât în ceea ce privește compusul în sine, dar și mecanismul prin care ucide bacteriile", a spus el.
Acinetobacter baumannii este o bacterie Gram-negativă, ceea ce înseamnă că este protejată de membrane interne și externe, ceea ce o face dificil de tratat. Scopul cercetării a fost de a identifica și de a pune la punct o moleculă care să poată traversa membranele duble și să ucidă bacteria.
"Aceste două membrane creează o barieră foarte formidabilă pentru intrarea unor molecule precum antibioticele", a declarat Bradley.
Cercetătorii au început dezvoltarea zosurabalpinului prin examinarea a aproximativ 45.000 de molecule mici de antibiotice numite peptide macrociclice legate și identificarea celor care ar putea inhiba creșterea diferitelor tipuri de bacterii. După ani de zile de îmbunătățire a potenței și siguranței unui număr mai mic de compuși, cercetătorii au ajuns la o moleculă modificată.
Zosurabalpin inhibă creșterea Acinetobacter baumannii prin împiedicarea mișcării moleculelor mari numite lipopolizaharide către membrana externă, unde sunt necesare pentru a menține integritatea membranei, ceea ce duce la moartea celulelor.
Zosurabalpin a fost eficient împotriva a peste 100 de probe clinice CRAB care au fost testate, potrivit cercetării.
Antibioticul a redus considerabil nivelul de bacterii la șoarecii cu pneumonie indusă de CRAB, spun cercetătorii. De asemenea, a prevenit moartea șoarecilor cu septicemie provocată de bacterii.
"Descoperirea medicamentelor care vizează bacteriile Gram-negative dăunătoare este o provocare de lungă durată din cauza dificultăților de a face ca moleculele să traverseze membranele bacteriene pentru a ajunge la țintele din citoplasmă", au scris cercetătorii. "Compușii de succes trebuie de obicei să posede o anumită combinație de caracteristici chimice".
Zosurabalpin se află în prezent în faza 1 a studiilor clinice pentru a evalua siguranța, tolerabilitatea și farmacologia moleculei la om, potrivit autorilor studiului.
În ciuda noii evoluții, amenințarea pentru sănătatea publică reprezentată de rezistența antimicrobiană rămâne una uriașă la nivel global din cauza lipsei de tratamente eficiente, spune Dr. Michael Lobritz, șeful global al departamentului de boli infecțioase la Roche Pharma Research and Early Development, care a participat și el la cercetare.
Rezistența antimicrobiană apare atunci când germeni precum bacteriile și ciupercile evoluează suficient de mult încât să poată supraviețui întâlnirilor cu medicamentele concepute pentru a le distruge.
Aproximativ 1,3 milioane de persoane din întreaga lume au murit direct din cauza rezistenței antimicrobiene în 2019, potrivit unei analize din 2022 publicată în Lancet. Prin comparație, HIV/SIDA și malaria au provocat 860.000 și, respectiv, 640.000 de decese în acel an.
În SUA, există peste 2,8 milioane de infecții rezistente la antimicrobiene în fiecare an. Mai mult de 35.000 de persoane mor din această cauză, potrivit raportului CDC 2019 Antibiotic Resistance Threats Report.
În ultimele decenii, au fost dezvoltate mai multe antibiotice pentru a trata infecțiile Gram-pozitive, care sunt de obicei mai puțin dăunătoare și mai puțin rezistente la antibiotice decât bacteriile Gram-negative, a declarat Lobritz.
Obțineți buletinul informativ săptămânal al CNN Health
Înscrieți-vă aici pentru a primi în fiecaremarțiThe Results Are In with Dr. Sanjay GuptaeveryTuesday de la echipa CNN Health.
"Pentru aceste bacterii Gram-negative, ele au acumulat rezistență la multe dintre antibioticele noastre preferate de primă linie pentru o lungă perioadă de timp", a spus el, iar zosurabalpin este un singur antibiotic împotriva unui agent patogen "foarte formidabil".
Cercetătorii spun că abordarea folosită pentru a inhiba creșterea Acinetobacter ar putea fi de ajutor în cazul altor bacterii greu de tratat, precum E. coli.
"Funcționează prin blocarea creării sau formării acestei membrane exterioare", a declarat Bradley, adăugând că acest proces este împărtășit de toate bacteriile Gram-negative. Prin înțelegerea biologiei din spatele acestui proces, viitorii cercetători pot învăța cum să inhibe creșterea altor bacterii folosind diferite molecule modificate, spune el.
"Inovațiile sunt greu de găsit", a spus Lobritz. "Ne-a luat 10 ani de eforturi pentru acest proiect pentru a ajunge unde este acum, și mai sunt încă multe teste clinice de făcut înainte de a se putea stabili dacă este sau nu un medicament."
Citește și:
- 80 la sută dintre tinerii germani mănâncă în mod durabil
- Corona sau epidemie de gripă? Acești agenți patogeni ne fac să tușim și să strănutăm chiar acum
- Emil avea 16 ani când a murit - familia sa vorbește despre sinuciderea sa pentru a-i ajuta pe alții
- Cum să-ți pui corpul în formă pentru iarnă
Sursa: edition.cnn.com