În Gaza, boala ar putea fi chiar mai mortală decât loviturile aeriene, spune OMS
Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că în Gaza ar putea exista mai multe decese din cauza bolilor și a unei infrastructuri sanitare distruse decât din cauza bombelor și rachetelor.
"În cele din urmă, vom vedea mai mulți oameni murind din cauza bolilor decât vedem chiar din cauza bombardamentelor, dacă nu vom reuși să refacem [acest] sistem de sănătate și să asigurăm elementele de bază ale vieții: alimente, apă, medicamente și, bineînțeles, combustibil pentru funcționarea spitalelor", a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al OMS, Margaret Harris.
În majoritatea războaielor, mult mai mulți oameni se îmbolnăvesc și mor din cauza impactului indirect al conflictului asupra sănătății decât din cauza efectelor directe ale bombelor, gloanțelor și altor arme, a declarat Dr. Barry Levy, profesor adjunct la Școala de Medicină a Universității Tufts și autor al cărții "From Horror to Hope: Recunoașterea și prevenirea impactului războiului asupra sănătății".
Aceste efecte indirecte sunt cauzate în principal de distrugerea infrastructurii civile, care asigură hrană, apă, adăpost și asistență medicală, precum și de strămutarea forțată.
Printre impacturile indirecte asupra sănătății se numără cazurile de boli gastrointestinale infecțioase, cum ar fi holera, în principal din cauza accesului redus la apă potabilă, și afecțiuni respiratorii contagioase, cum ar fi rujeola, tuberculoza și Covid-19, în parte din cauza condițiilor de locuit înghesuite. Reducerea serviciilor de sănătate publică, cum ar fi imunizările și acțiunile de control al focarelor de boală, precum și creșterea malnutriției pot contribui, de asemenea, la apariția și gravitatea bolilor infecțioase.
"Înrăutățirea diabetului și a bolilor cronice de inimă și de plămâni apare în timpul războiului din cauza reducerii asistenței medicale și a accesului mai redus la medicamente de bază. Mortalitatea maternă și infantilă crește din cauza reducerii serviciilor de prevenire și a îngrijirii medicale. Iar războiul are efecte profunde asupra sănătății mintale, inclusiv depresia, sindromul de stres post-traumatic și sinuciderea", a declarat Levy, care studiază efectele războiului asupra sănătății de peste 30 de ani.
"Sunt de acord cu OMS că asistența umanitară trebuie să continue să fie oferită", a spus el. "Dar sănătatea și pacea sunt întrepătrunse. Sănătatea și securitatea oamenilor nu pot fi restabilite până când nu se pune capăt violenței și nu se iau măsuri pentru o pace dreaptă și durabilă."
Un risc în creștere și mortal
Conflictul poate provoca mai multe decese din cauza bolilor sau a altor efecte indirecte asupra sănătății decât din cauza rănilor cauzate de traume, a declarat Rebecca Katz, profesor și director al Centrului pentru Știința și Securitatea Sănătății Globale de la Universitatea Georgetown.
"Bolile infecțioase și alte provocări legate de sănătate sunt întotdeauna o preocupare în regiunile de conflict", a declarat Katz, care nu este implicată în OMS, într-un e-mail. Ea a adăugat că conflictul afectează accesul general la îngrijire și medicamente, astfel încât poate fi dificil pentru oameni să găsească îngrijire pentru afecțiuni care, altfel, ar putea fi tratabile.
"Dacă vă gândiți la bolile netransmisibile, de multe ori îngrijirea este întreruptă în timpul conflictului, astfel încât este posibil să vedeți o creștere a numărului de persoane care nu primesc îngrijire pentru lucruri precum cancerul sau insuficiența renală. Sau oamenii ar putea avea dificultăți în accesarea medicamentelor de întreținere pentru afecțiuni precum hipertensiunea arterială. Iar experiența conflictului are un impact negativ asupra sănătății mintale", a spus Katz.
"Dacă conflictul are un impact asupra accesului la apă potabilă, atunci ar putea exista provocări legate de bolile transmise prin apă", a spus ea. "Dacă este dificil să se mențină salubrizarea, atunci populația este expusă riscului de multiple alte boli asociate cu provocările legate de apa potabilă sigură și de sistemele funcționale de canalizare".
De la începutul lunii noiembrie, oficialii OMS au avertizat cu privire la creșterea riscului de răspândire a bolilor în Gaza, deoarece serviciile de sănătate și sistemele de apă și canalizare au fost perturbate.
"Având în vedere condițiile de trai și lipsa de asistență medicală, mai mulți oameni ar putea muri din cauza bolilor decât din cauza bombardamentelor", a scris miercuri directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o postare pe X, fostul Twitter.
El a adăugat că 1,3 milioane de persoane trăiesc în adăposturi în Gaza și că supraaglomerarea și lipsa de hrană, apă, salubritate, igienă de bază, gestionarea deșeurilor și accesul la medicamente duc la un număr anormal de mare de cazuri de îmbolnăviri.
Vineri, Agenția Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA) a raportat o epidemie de hepatită A într-unul dintre adăposturile sale, potrivit Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, care a mai spus că supraaglomerarea și condițiile sanitare precare din adăposturile UNRWA din sudul țării au dus la "creșteri semnificative ale unor boli și afecțiuni transmisibile".
Tedros a precizat în postarea sa de miercuri că au existat cel puțin 111.000 de cazuri de infecții respiratorii acute; 12.000 de cazuri de scabie; 11.000 de cazuri de păduchi; 75.000 de cazuri de diaree, dintre care aproximativ jumătate sunt sub vârsta de 5 ani; 24.000 de cazuri de erupții cutanate; 2.500 de cazuri de impetigo; 2.5000 de cazuri de varicelă și 1.100 de cazuri de icter, printre alte afecțiuni de sănătate.
"Deteriorarea celor mai critice infrastructuri pentru sănătatea umană - spitale, instalații sanitare și apă potabilă curată - au creat toate mediile necesare pentru izbucnirea unor boli mortale", a scris într-un e-mail Ubydul Haque, profesor asistent de sănătate globală la Rutgers Global Health Institute.
"Din moment ce spitalele nu funcționează, nu există nicio modalitate de a detecta focarele și există un risc ridicat de răspândire rapidă a bolilor în rândul populației strămutate. În această situație, riscul de deces din cauza bolii este mult mai mare decât riscul de deces din cauza bombardamentelor", a declarat Haque, care nu este implicat în OMS, dar a studiat bolile infecțioase, conflictele și războaiele.
"Alte riscuri pentru sănătatea fizică sunt respirarea fumului și a gazelor de la gropile de ardere deschise, nisipul, praful, particulele, bolile cardiovasculare și accidentele vasculare cerebrale. Inhalarea continuă de către public a materialelor toxice poate afecta nasul și plămânii și poate duce chiar la cancer pe termen lung", a adăugat el. "Există, de asemenea, riscuri pentru sănătate în rândul femeilor însărcinate, cum ar fi travaliul prematur, preeclampsia, avortul spontan, nașterile premature și complicațiile nou-născuților."
Primiți buletinul informativ săptămânal al CNN Health
Înscrieți-vă aici pentru a primi The Results Are In with Dr. Sanjay Gupta în fiecare marți de la echipa CNN Health.
În timpul conflictului dintre Israel și Hamas, maternitățile au fost afectate de loviturile aeriene israelienedin cauza evacuărilor, a întreruperilor de curent și a lipsei de materiale medicale. În noiembrie, 31 de nou-născuți au fost evacuați de la spitalul Al-Shifa din nordul Fâșiei Gaza, alături de șase asistenți medicali și 10 membri ai familiilor personalului, potrivit OMS, care a raportat că alți doi bebeluși au murit cu o zi înainte de evacuare.
Medicii care se aflau încă în spital la momentul respectiv nu au putut trata pacienții din cauza bombardamentelor intense. Lipsa de combustibil și lipsa de electricitate au făcut ca aceștia să nu poată pune în funcțiune incubatoarele pentru bebeluși. Pacienții de la secția de terapie intensivă și mai mulți nou-născuți din Al-Shifa au murit în acea perioadă.
Martin Goillandeau și Eleni Giokos de la CNN au contribuit la acest reportaj.
Citește și:
Sursa: edition.cnn.com