Promisiunile din cadrul negocierilor privind clima nu sunt suficiente pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade, potrivit AIE
Evaluarea este primul raport cuprinzător cu privire la rezultatele obținute până în prezent în cadrul discuțiilor COP28 de la Dubai.
Rezultatele arată că angajamentele asumate reprezintă mai puțin de o treime din ceea ce este necesar în prezent pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste temperaturile înregistrate înainte de industrializare. Știința arată că viața pe Pământ va avea dificultăți de adaptare dincolo de acest punct.
Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, a declarat că angajamentele sunt "pozitive" și în conformitate cu unele dintre recomandările făcute de AIE înainte de negocieri. Cu toate acestea, el a declarat că nu s-au alăturat suficiente țări la aceste angajamente și că, pentru a reduce decalajul, este nevoie de angajamente care să asigure o scădere a utilizării combustibililor fosili.
"Cea mai recentă evaluare a AIE cu privire la aceste angajamente arată că, în cazul în care ar fi implementate în totalitate de semnatarii lor de până acum, acestea ar acoperi doar 30% din decalajul pentru atingerea obiectivelor internaționale privind clima", a declarat el pentru CNN. "Este nevoie ca mai multe țări și companii să se alăture promisiunilor - și să se ajungă la un acord privind un declin ordonat și corect al utilizării globale a combustibililor fosili, dacă vrem să menținem obiectivul de 1,5 °C."
AIE a mai spus într-o declarație că angajamentele "nu vor fi nici pe departe suficiente pentru a pune lumea pe calea atingerii obiectivelor internaționale privind clima, în special a obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C".
Analiza s-a bazat pe angajamentele privind energia regenerabilă, eficiența energetică și reducerea metanului, un puternic gaz cu efect de seră.
În prezent, peste 120 de țări, inclusiv Statele Unite, au convenit să sprijine triplarea capacității mondiale de energie regenerabilă și dublarea măsurilor de eficiență energetică.
Cincizeci de mari companii petroliere și de gaze, printre care Exxon și Saudi Aramco, au semnat, de asemenea, un angajament în cadrul discuțiilor, prin care se angajează să reducă emisiile de metan provenite din operațiunile lor petroliere și de gaze până la sfârșitul deceniului. Aceasta înseamnă o reducere a intensității metanului din produsele lor cu aproximativ 80-90%. De asemenea, au convenit să pună capăt arderii de rutină până în 2030. Arderea în flacără este arderea deliberată a gazelor naturale în timpul extracției petrolului. Companiile ard uneori gazele naturale pentru a depresuriza sistemele în timpul forajului petrolier, deși, alteori, arderea are loc atunci când un operator nu are nevoie sau nu dorește să colecteze toate gazele disponibile, adesea pentru că este mai ieftin să le ardă decât să le colecteze.
Toate aceste promisiuni împreună - dacă vor fi puse în aplicare în totalitate - ar duce la o reducere de aproximativ 4 gigatonneli de dioxid de carbon (CO2) echivalent decât ar fi de așteptat în lipsa lor, a declarat AIE.
"Această reducere a emisiilor din 2030 reprezintă doar aproximativ 30% din decalajul de emisii care trebuie acoperit pentru a aduce lumea pe o traiectorie compatibilă cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C", a precizat AIE.
Negociatorii de la COP28 discută un acord prin care lumea ar putea solicita eliminarea treptată a combustibililor fosili pentru prima dată în cadrul discuțiilor anuale privind clima. Dar există diviziuni profunde - mai mult de 100 de țări susțin un limbaj de eliminare treptată a combustibililor fosili, potrivit lui Kaisa Kosonen, șefa delegației Greenpeace la COP28.
Mai multe țări, în frunte cu Arabia Saudită, nu doresc să se facă referire la o eliminare treptată sau la reducerea treptată a combustibililor fosili, a spus ea. CNN a contactat Arabia Saudită pentru un răspuns.
Consumul de combustibili fosili este principalul motor al crizei climatice. Țările au fost de acord cu o reducere treptată a producției de cărbune în 2021, în cadrul discuțiilor COP26 de la Glasgow, Scoția, dar negocierile privind limbajul în legătură cu toți combustibilii fosili, inclusiv petrolul și gazele naturale, se dovedesc a fi mai controversate.
Discuțiile au loc la sfârșitul unui an afectat puternic de agravarea crizei climatice. Oamenii de știință au confirmat că anul 2023 este oficial cel mai cald înregistrat vreodată. Fenomenele meteorologice extreme devenite mai probabile sau mai intense din cauza crizei climatice - inclusiv incendii, inundații, valuri de căldură și uragane - au făcut victime în multe părți ale lumii.
Citește și:
- Acest lucru se va schimba în decembrie
- Fuziunea nucleară - exagerare sau soluție la problemele energetice?
- Activiști germani vorbesc în Dubai despre suferința din Israel și din Fâșia Gaza
- Criza bugetară alimentează dezbaterea privind venitul de cetățean - Bas avertizează împotriva populismului
Sursa: edition.cnn.com