Oamenii de știință descoperă un fenomen neașteptat de răcire în Himalaya, pe măsură ce temperaturile se încălzesc
Atunci când încălzirea temperaturilor atinge anumite mase de gheață de mare altitudine, se declanșează o reacție surprinzătoare care suflă vânturi reci și puternice pe versanți, potrivit studiului publicat pe 4 decembrie în revista Nature Geoscience.
Încălzirea climei creează un decalaj mai mare de temperatură între aerul înconjurător de deasupra ghețarilor din Himalaya și aerul mai rece aflat în contact direct cu suprafața maselor de gheață, a explicat Francesca Pellicciotti, profesor de glaciologie la Institutul de Știință și Tehnologie din Austria și autor principal al studiului.
"Acest lucru duce la o creștere a schimbului turbulent de căldură la suprafața ghețarului și la o răcire mai puternică a masei de aer de la suprafață", a declarat ea într-un comunicat de presă.
Pe măsură ce aerul rece și uscat de la suprafață se răcește și devine mai dens, acesta se scufundă. Masa de aer coboară pe versanți în văi, provocând un efect de răcire în zonele inferioare ale ghețarilor și în ecosistemele învecinate.
Având în vedere că gheața și zăpada din lanțul muntos alimentează 12 râuri care furnizează apă dulce pentru aproape 2 miliarde de oameni din 16 țări, este important să aflăm dacă ghețarii din Himalaya pot menține acest efect de răcire care se conservă de la sine, în condițiile în care regiunea se va confrunta cu o creștere probabilă a temperaturilor în următoarele decenii.
Topirea ghețarilor
Un raport din iunie, prezentat anterior de CNN, a arătat că ghețarii din Himalaya s-au topit cu 65% mai repede în anii 2010, comparativ cu deceniul precedent, ceea ce sugerează că temperaturile în creștere au deja un impact în zonă.
"Principalul impact al creșterii temperaturii asupra ghețarilor este o creștere a pierderilor de gheață, din cauza creșterii topiturii", a declarat Fanny Brun, cercetător la Institut des Géosciences de l'Environnement din Grenoble, Franța. Ea nu a fost implicată în acest studiu.
"Mecanismele principale sunt prelungirea și intensificarea sezonului de topire. Acestea determină subțierea și retragerea ghețarilor, ceea ce duce la peisaje deglaciate care tind să crească și mai mult temperatura aerului din cauza (unei) absorbții mai mari de energie de către suprafață", a spus Brun.
Această absorbție de energie la suprafață este determinată de ceva numit efectul albedo. Suprafețele luminoase sau "albe", cum ar fi zăpada curată și gheața, reflectă mai multă lumină solară (albedo ridicat) în comparație cu suprafețele "întunecate", cum ar fi terenul care este expus pe măsură ce ghețarii se retrag, solul și oceanele (albedo scăzut). În general, Brun a spus că acest fenomen este interpretat ca o buclă de feedback pozitiv, sau un proces care intensifică o schimbare, dar este în general puțin studiat și dificil de cuantificat.
Cu toate acestea, la baza Muntelui Everest, măsurătorile mediilor generale ale temperaturii au părut în mod curios stabile, în loc să crească. O analiză atentă a datelor a dezvăluit ce se întâmpla cu adevărat.
"În timp ce temperaturile minime au fost în continuă creștere, temperaturile maxime de suprafață din timpul verii au scăzut în mod constant", a declarat Franco Salerno, coautor al raportului și cercetător pentru Consiliul Național de Cercetare din Italia, sau CNR.
Cu toate acestea, chiar și prezența acestor vânturi de răcire nu este suficientă pentru a contracara pe deplin creșterea temperaturilor și topirea ghețarilor din cauza schimbărilor climatice. Thomas Shaw, care face parte din grupul de cercetare ISTA împreună cu Pellicciotti, a declarat că motivul pentru care acești ghețari se topesc totuși rapid este complex.
"Răcirea este locală, dar poate că încă nu este suficientă pentru a învinge impactul mai mare al încălzirii climatice și pentru a conserva pe deplin ghețarii", a declarat Shaw.
Pellicciotti a explicat că raritatea generală a datelor în zonele de mare altitudine de pe glob este ceea ce a determinat echipa de studiu să se concentreze pe utilizarea înregistrărilor unice de observare la sol de la o singură stație din Himalaya.
"Procesul pe care l-am evidențiat în lucrare este potențial de relevanță globală și poate avea loc pe orice ghețar din întreaga lume în care sunt îndeplinite condițiile", a spus ea.
Noul studiu oferă o motivație convingătoare pentru a colecta mai multe date pe termen lung, la altitudini înalte, care sunt extrem de necesare pentru a dovedi noile constatări și impactul lor mai larg, a spus Pellicciotti.
Tezaur de date
Situată la o altitudine glaciară de 5.050 de metri, stația climatică Pyramid International Laboratory/Observatory se află de-a lungul versanților sudici ai Muntelui Everest. Observatorul a înregistrat date meteorologice detaliate timp de aproape 30 de ani.
Aceste observații meteorologice granulare sunt cele pe care Pellicciotti, Salerno și o echipă de cercetători le-au folosit pentru a ajunge la concluzia că încălzirea temperaturilor declanșează ceea ce se numește vânturi katabatice.
Vânturile reci, create de aerul care curge la vale, apar de obicei în regiunile muntoase, inclusiv în Himalaya.
"Vânturile katabatice sunt o caracteristică comună a ghețarilor din Himalaya și a văilor lor și probabil că au avut loc întotdeauna", a declarat Pellicciotti. "Ceea ce observăm însă este o creștere semnificativă a intensității și a duratei vânturilor katabatice, iar acest lucru se datorează faptului că temperaturile aerului înconjurător au crescut într-o lume care se încălzește."
Un alt lucru pe care echipa l-a observat a fost creșterea concentrațiilor de ozon la nivelul solului în legătură cu temperaturile mai scăzute. Aceste dovezi demonstrează că vânturile catabatice funcționează ca o pompă care este capabilă să transporte aerul rece de la altitudinea mai mare și din straturile atmosferice până în vale, a explicat Pellicciotti.
"Conform stadiului actual al cunoștințelor, ghețarii din Himalaya se descurcă puțin mai bine decât ghețarii medii în ceea ce privește pierderile de masă", a spus Brun.
Pierderea ghețarilor în Asia față de Europa
Brun a explicat că în Himalaya Centrală, în medie, ghețarii s-au subțiat cu aproximativ 9 metri în ultimele două decenii.
"Acest lucru este mult mai mic decât ghețarii din Europa, care s-au subțiatde aproximativ 20 de metri (65,6 picioare) în același interval de timp, dar este mai mare decât în alte regiuni din Asia (de exemplu, în regiunea Karakoram) sau în regiunea arctică", a spus Brun.
Înțelegerea perioadei în care acești ghețari sunt capabili să contracareze la nivel local impactul încălzirii globale ar putea fi crucială pentru a aborda în mod eficient lumea noastră în schimbare.
"Credem că vânturile katabatice sunt răspunsul ghețarilor sănătoși la creșterea temperaturilor globale și că acest fenomen ar putea ajuta la conservarea permafrostului și a vegetației din jur", a declarat coautorul studiului, Nicolas Guyennon, cercetător la Consiliul Național de Cercetare din Italia.
Totuși, sunt necesare analize suplimentare. Echipa de studiu își propune în continuare să identifice caracteristicile glaciare care favorizează efectul de răcire. Pellicciotti a declarat că mai multe stații terestre pe termen lung pentru a testa această ipoteză în altă parte sunt practic absente.
"Chiar dacă ghețarii nu se pot conserva pentru totdeauna, ei ar putea conserva mediul din jurul lor pentru o perioadă de timp", a spus ea. "Astfel, solicităm mai multe abordări de cercetare multidisciplinare pentru a face converge eforturile în vederea explicării efectelor încălzirii globale".
Un raport separat din 2019 a constatat că, chiar și în cel mai optimist caz, în care încălzirea globală medie a fost limitată la doar 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit) peste temperaturile preindustriale, regiunea Himalaya ar pierde cel puțin o treime din ghețarii săi.
Citește și:
- Acest lucru se va schimba în decembrie
- Fuziunea nucleară - exagerare sau soluție la problemele energetice?
- Activiști germani vorbesc în Dubai despre suferința din Israel și din Fâșia Gaza
- Criza bugetară alimentează dezbaterea privind venitul de cetățean - Bas avertizează împotriva populismului
Sursa: edition.cnn.com