Națiunile se angajează să contribuie cu milioane de euro la noul fond pentru daune climatice la COP28, SUA fiind criticate pentru contribuția lor redusă
Dar Statele Unite sunt criticate pentru că au contribuit la acest fond cu o sumă "jenantă", mai puțin de o cincime din contribuția Emiratelor Arabe Unite și de 14 ori mai puțin decât cea a Uniunii Europene.
Cererea pentru un fond care să canalizeze bani către țările în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să facă față impactului schimbărilor climatice a blocat ani de zile progresul în cadrul negocierilor anuale. Detaliile fondului au fost convenite la începutul acestei luni în cadrul unei întâlniri premergătoare COP și au fost oficializate joi, în speranța că vor permite realizarea de progrese în alte domenii în cadrul summitului.
"Am făcut istorie astăzi - este pentru prima dată când o decizie a fost adoptată în prima zi a unei COP", a declarat președintele COP28, Sultan Al Jaber. Moțiunea a trecut fără obiecții și a fost primită cu ovații în picioare.
Deși toate părțile au fost de acord cu fondul, anterior a existat o opoziție față de posibilitatea ca Banca Mondială să îl găzduiască. Mai multe țări s-au opus ca banca să gestioneze banii, pe motiv că are legături puternice cu SUA. În cele din urmă, toate părțile au fost de acord cu condiția ca supravegherea fondului de către Banca Mondială să fie temporară.
Unele țări au promis bani pentru fond imediat după ce s-a convenit asupra acestui lucru. Țara gazdă a COP28, Emiratele Arabe Unite, a promis 100 de milioane de dolari, la fel ca și Germania. Marea Britanie a anunțat 60 de milioane de lire sterline, din care o parte va fi folosită pentru "alte aranjamente", potrivit comunicatului, în timp ce SUA s-au angajat să aloce 17,5 milioane de dolari fondului, iar Japonia a contribuit cu 10 milioane de dolari.
În timp ce experții în domeniul climei și grupurile de susținere au lăudat în mare măsură înființarea fondului, aceștia spun, de asemenea, că a fost doar un prim pas pe un drum lung pentru a se asigura că țările cele mai afectate de criza climatică sunt sprijinite pe deplin.
Banii din partea națiunilor bogate trebuie acum să înceapă să curgă în fond, au spus ei.
"Fondul pentru pierderi și pagube va fi un colac de salvare pentru oamenii aflați în cele mai negre momente, permițând familiilor să își reconstruiască casele după un dezastru, să sprijine fermierii atunci când culturile lor sunt distruse și să îi relocheze pe cei care devin permanent strămutați din cauza creșterii nivelului mărilor", a declarat Ani Dasgupta, președinte și director executiv al World Resources Institute. "Acest rezultat a fost greu de obținut, dar reprezintă un pas clar înainte."
Contribuția SUA a fost criticată ca fiind "jenantă
Statele Unite au fost criticate în special pentru contribuția sa de 17,5 milioane de dolari, despre care unii experți și grupuri de susținere au spus că este "jenantă" și "izbitoare" pentru cât de mică este în comparație cu promisiunile altor națiuni.
Dasgupta a calificat contribuția SUA și cea a Japoniei, de 10 milioane de dolari, drept "dezamăgitoare".
"Având în vedere dimensiunea economiilor lor, pur și simplu nu există nicio scuză pentru ca contribuțiile lor să fie cu mult eclipsate de altele", a spus Dasgupta.
Mohamed Adow, director al Power Shift Africa, a criticat contribuția SUA ca fiind mult prea mică. "Promisiunile inițiale de finanțare sunt în mod clar inadecvate și vor fi o picătură în ocean în comparație cu amploarea nevoilor pe care trebuie să le rezolve", a declarat Adow. "În special, suma anunțată de SUA este jenantă pentru președintele Biden și (trimisul SUA pentru climă) John Kerry. Arată doar cum acesta trebuie să fie doar începutul".
Tom Evans, consilier politic la grupul internațional de reflecție asupra climei E3G, a remarcat că delegația SUA la COP se află sub o presiune politică considerabilă din partea dinamicii de acasă, cu o Cameră a Reprezentanților SUA controlată de republicani.
Cu toate acestea, a spus el, mărimea contribuției SUA este "izbitoare" în comparație cu sumele mult mai mari din partea Emiratelor Arabe Unite și a Germaniei.
Oficialii americani au fost foarte clari în privința donațiilor pentru un "fond pentru impactul climatic", a declarat Evans, adăugând că "încearcă să evite ca fondurile să fie numite pierderi și daune din cauza temerilor legate de modul în care ar fi primite de republicanii din Congres".
Evans a precizat că contribuția SUA este supusă aprobării Congresului, adăugând că "am văzut în trecut cât de dificil este acest lucru pentru Statele Unite".
CNN a contactat delegația SUA la COP28 pentru un răspuns.
Ani de zile de pregătire
Această evoluție vine după ani de zile de certuri cu privire la cine ar trebui să plătească pentru impactul climatic. Țările în curs de dezvoltare și micile state insulare au făcut presiuni pentru acest tip de fonduri încă de la începutul anilor 1990.
Mai multe națiuni bogate, inclusiv Statele Unite, au fost reticente în a lega obligațiile țărilor de emisiile lor istorice. De asemenea, a fost un subiect controversat deoarece națiunile bogate și-au exprimat îngrijorarea că plata pentru un astfel de fond ar putea fi considerată ca o recunoaștere a responsabilității în materie de climă.
Odată ce decizia privind fondul de daune a fost eliminată, accentul se va pune acum pe evaluarea globală, în cadrul căreia țările vor trebui să ajungă la un acord cu privire la un limbaj care să consemneze în mod oficial ceea ce a realizat lumea până în prezent în ceea ce privește răspunsul la criza climatică.
Însă cea mai controversată problemă este limbajul care va defini viitorul utilizării combustibililor fosili.
De la reuniunea la nivel înalt de anul trecut din Egipt, peste 80 de țări și-au exprimat sprijinul pentru o formulare referitoare la eliminarea treptată a combustibililor fosili, deși multe dintre ele doresc să continue să îi folosească atât timp cât poluarea climatică este captată înainte de a intra în atmosferă. Mai mulți analiști au declarat pentru CNN că Emiratele Arabe Unite fac presiuni pentru ca textul final să cuprindă prevederi privind captarea carbonului.
Emiratele Arabe Unite au fost aspru criticate pentru numirea lui Al Jaber - care conduce, de asemenea, compania mamut de petrol și gaze a națiunii, ADNOC - pentru a prezida reuniunile. Peste 100 de membri ai Congresului SUA și ai Parlamentului European și-au exprimat opoziția față de numirea sa în luna mai, în timp ce multe ONG-uri au pus la îndoială faptul că el și, în general, Emiratele Arabe Unite, pot conduce o conferință transparentă, fără a ține cont de propriile interese energetice.
Al Jaber a promis, în remarcile sale de deschidere, că va asigura transparența totală a procesului.
Lesen Sie auch:
- Discul formator de planete, reperat pentru prima dată în jurul unei stele dintr-o altă galaxie
- Rețeaua de telefonie mobilă Gigabit: Proiectul 5G testează un radio mai bun
Sursa: edition.cnn.com