Finanțe - Miniștrii de finanțe din UE continuă să discute despre normele privind datoria
Miniștrii de finanțe ai statelor membre ale UE vor face o nouă încercare, joi, de a rezolva disputa privind reforma normelor europene în materie de îndatorare. Aceștia se vor întâlni seara (ora 19.00) la Bruxelles pentru o cină de lucru. În urma acesteia sau în cadrul unei reuniuni oficiale de vineri, ar putea fi anunțat, în mod ideal, un acord politic de principiu.
Negocierile dintre statele membre ale UE se bazează pe o propunere făcută de Comisia Europeană în aprilie, care prevede abordări individuale pentru fiecare țară în locul unor obiective standardizate de reducere a datoriei. Acest lucru ar trebui să permită realizarea unor mari investiții publice, necesare pentru combaterea schimbărilor climatice, tranziția către energia durabilă și modernizarea economiilor naționale.
Propunerile sunt controversate în capitale. Greii economici ai UE, Germania și Franța, de exemplu, au intrat în negocieri cu poziții foarte diferite. Berlinul, de exemplu, a insistat asupra unor cerințe standardizate de reducere a datoriei și a deficitului pentru țările puternic îndatorate - o cerere pe care Parisul a respins-o de mult timp. În cele din urmă, însă, țările vecine s-au apropiat mai mult. Potrivit diplomaților, rămâne de văzut dacă toate țările vor ajunge la un acord. Italia, de exemplu, nu dorește să accepte reguli stricte și standardizate.
Reguli care nu mai sunt în vigoare în prezent
Regulile actuale prevăd că datoria trebuie să fie limitată la maximum 60% din producția economică, iar deficitele bugetare trebuie menținute sub 3% din produsul intern brut. Din cauza crizei coronavirusului și a consecințelor atacului rusesc asupra Ucrainei, acestea au fost suspendate temporar până în 2024. Până acum, țările trebuiau în mod normal să ramburseze în fiecare an cinci procente din datoriile care depășeau pragul de 60 de procente.
O revenire la vechile reguli este considerată o amenințare la adresa redresării economice a Europei. În plus, regulile au fost adesea ignorate chiar și înainte de pandemie - inclusiv de Germania.
Efectele disputei bugetare din Germania
În ciuda negocierilor bugetare în curs de desfășurare în Germania, ministrul federal de finanțe Christian Lindner (FDP) este așteptat să participe la dineu. Până de curând, nu era clar dacă disputele privind bugetul german pentru 2024 vor avea un impact asupra negocierilor de la Bruxelles.
Jeromin Zettelmeyer, director al think tank-ului Bruegel din Bruxelles, vede două opțiuni în ceea ce privește poziția de negociere a Germaniei. Dacă Germania decide să nu își asume noi datorii, Lindner ar putea rămâne ferm și la Bruxelles. Zettelmeyer a spus că Lindner ar putea atunci să argumenteze ceva de genul: "Noi am făcut un efort mare, așa că puteți face același lucru". Cu toate acestea, dacă guvernul german își asumă datorii suplimentare în următorii ani, el crede că Germania însăși s-ar putea lovi de limitele reglementărilor europene. "În acest sens, s-ar putea ca atunci să accepte și o mai mare flexibilitate la Bruxelles, de exemplu în ceea ce privește investițiile climatice finanțate prin îndatorare", a spus expertul.
Critici la adresa lui Lindner
Sebastian Mang, de la New Economics Foundation, cu sediul la Bruxelles, a avertizat Germania să nu continue să insiste asupra unor reguli stricte și standardizate privind datoriile. Hotărârea Curții Constituționale relevă conflictul dintre actualele reguli privind datoria și eforturile de a investi mai mult în protecția climei. "Cu toate acestea, Christian Lindner continuă să pledeze pentru reguli fiscale la fel de absurde și nefuncționale la nivelul UE. A face același lucru la nesfârșit și a aștepta rezultate diferite este un nonsens și o pierdere de timp prețios, în timp ce criza climatică continuă să se agraveze", a declarat Mang. Investițiile publice ecologice ar putea consolida societatea și economia și ar putea contribui la asigurarea sustenabilității pe termen lung a datoriei.
Curtea Constituțională Federală a declarat nulă și neavenită o reorganizare a bugetului german. Ca urmare, nu numai că există un deficit de 60 de miliarde de euro care fusese alocat pentru proiecte de protecție a climei și pentru modernizarea economiei pe o perioadă de patru ani. Există acum o gaură de 17 miliarde de euro în bugetul de anul viitor. Coaliția semaforizată de la Berlin se străduiește de săptămâni întregi să găsească o soluție la disputa privind bugetul.
Citește și:
- Energia eoliană și solară: costurile de rețea vor fi distribuite mai echitabil
- UE vrea să înăsprească plafonul de preț pentru exporturile de petrol rusesc
- Criza bugetară: se anunță prețuri mai mari la electricitate
- Telefónica vizează lansarea pe piață a telefoniei cu holograme
Sursa: www.stern.de