Franța se străduiește să găsească un curs în urma războiului din Gaza
Spectrul variază de la defăimări antievreiești la insulte și amenințări directe: În Franța, războiul din Gaza a dus la o creștere masivă a incidentelor antisemite. Un exemplu: un tânăr a insultat recent un rabin în arabă în metroul din Paris și apoi l-a lovit chiar în spate. Peste 1.200 de incidente antisemite au fost înregistrate în decurs de cinci săptămâni, de trei ori mai multe decât în tot anul precedent. Sute de anchete au fost inițiate.
Acest lucru a provocat indignare în țara cu cel mai mare număr de locuitori evrei din Europa, zeci de mii de persoane demonstrând în weekend împotriva antisemitismului. În același timp, însă, islamul este a doua cea mai importantă religie după catolicism, iar Franța este, de asemenea, țara cu cei mai mulți musulmani din Europa. Aceasta include, în special, locuitorii cu rădăcini în țările musulmane, care sunt adesea afectați în mod special de soarta palestinienilor. Ca și în Germania, au avut loc o serie de demonstrații pro-palestiniene, în mare parte non-violente. În acest context, guvernul de la Paris își echilibrează, de asemenea, cursul cu o prudență deosebită, având în vedere războiul din Gaza.
Macron încearcă un exercițiu de echilibru
De la atacul Hamas asupra Israelului, președintele Emmanuel Macron, despre care se spune adesea că are o politică de tip "ambele/și", care încearcă să acopere mai multe poziții în același timp, a încercat să realizeze un act de echilibru: să adopte o poziție clară în favoarea Israelului, de exemplu în ceea ce privește dreptul la autoapărare și la securitate, sprijinind în același timp preocupările legitime ale palestinienilor, cum ar fi dorința acestora de a avea un stat propriu.
Macron a fost criticat în Franța pentru că a călătorit în Israel pentru o vizită de solidaritate destul de târziu după o serie de alți politicieni importanți. El a acuzat apoi Israelul de un "bombardament nediscriminatoriu" în Gaza, provocând suferințe inutile în rândul civililor, și a cerut o încetare a focului - premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins imediat acuzațiile lui Macron.
100.000 de persoane ies în stradă împotriva antisemitismului
Peste 100.000 de persoane s-au opus duminică, la Paris, valului de antisemitism. Ei au primit un sprijin politic larg. Nu fără motiv, deoarece antisemitismul este o problemă în creștere în Franța de ani de zile. De exemplu, în urma unui atac antisemit grav în Franța în 2012, un număr tot mai mare de evrei au emigrat în Israel. Asasinarea din motive antisemite a supraviețuitoarei Holocaustului Mireille Knoll a provocat, de asemenea, agitație la Paris în 2018.
Între timp, mitingul de la Paris a stârnit controverse și a stârnit controverse cu privire la partidele care au participat la demonstrație - și care nu. De exemplu, politicianul naționalist de dreapta Marine Le Pen s-a alăturat altor reprezentanți ai partidului de dreapta Rassemblement National (RN) în cadrul mitingului. Alte partide au făcut apel la oameni să se distanțeze de Le Pen, iar reprezentanții RN au fost îndemnați să ia poziție față de atitudinile antisemite ale lui Jean-Marie Le Pen, părintele fondator al partidului de extremă dreapta.
Partidele de dreapta mărșăluiesc împotriva antisemitismului
Prin participarea la miting, Le Pen a fost acuzată că își continuă cursul de înmuiere cu scopul de a deveni eligibilă pentru segmente mai largi ale populației și de a nu mai jigni prin pozițiile extreme. Cu toate acestea, ea a primit susținere dintr-o parte neașteptată. Istoricul evreu Serge Klarsfeld, cunoscut ca "vânător de naziști", a declarat pentru ziarul "Le Figaro" că partidul de dreapta s-a schimbat sub conducerea lui Marine Le Pen și că s-a produs o îndepărtare de antisemitismul său de odinioară. Din acest punct de vedere, participarea partidului la demonstrație a fost ceva pozitiv.
Francezul Klarsfeld (88 de ani), fiul unui evreu ucis la Auschwitz, a făcut, împreună cu soția sa germană Beate, din persecutarea criminalilor naziști opera vieții sale. Alături de Simon Wiesenthal, soții Klarsfeld sunt probabil cei mai cunoscuți persecutori ai criminalilor naziști. Copil fiind, în 1943, Klarsfeld însuși a scăpat la limită de racolarea în care tatăl său a fost arestat și deportat.
Stângiștii absenți în semn de protest față de participanții de dreapta
Între timp, Partidul Stângii a stat departe de manifestație în semn de protest împotriva participanților de dreapta - liderul politicienilor de stânga Jean-Luc Mélenchon vorbise anterior și despre o adunare a "susținătorilor necondiționați ai masacrului", care, în opinia sa, are loc în Gaza. De la atacul Hamas asupra Israelului, controversa a crescut în legătură cu poziția politică a Partidului de Stânga și a lui Mélenchon în special, care respinge desemnarea Hamas drept organizație teroristă.
Extrema stângă a avut întotdeauna o tradiție antisemită, a declarat Klarsfeld. "Sunt ușurat că RN renunță la antisemitism și acționează ca un apărător al evreilor, dar sunt trist că extrema stângă renunță la linia sa de acțiune împotriva antisemitismului." Comuniștii, socialiștii și verzii s-au alăturat însă marșului împotriva antisemitismului, inițiat de președintele Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, și de președintele Senatului, Gérard Larcher.
A lipsit și președintele
Între timp, mulți oameni au considerat de neînțeles faptul că foștii președinți François Hollande și Nicolas Sarkozy, precum și foști șefi de guvern au fost prezenți la miting, dar nu și actualul președinte Emmanuel Macron. Acest lucru s-ar putea să se fi datorat abordării sale de tip "ambele/și" și dorinței sale de a nu lua deschis partea în conflict. Înainte de demonstrație, Macron s-a adresat francezilor într-o scrisoare deschisă pe tema antisemitismului - în același timp, însă, la BBC britanic a apărut un interviu cu el, în care a criticat puternic acțiunile Israelului în Fâșia Gaza.
Sursawww.dpa.com