Saltă la conținut

Conflictul din Orientul Mijlociu este obositor și inconfortabil

Binele împotriva răului?

O păpușă într-o casă distrusă. Fotografia este din nordul Gaza sau din sudul Israelului? Are vreo....aussiedlerbote.de
O păpușă într-o casă distrusă. Fotografia este din nordul Gaza sau din sudul Israelului? Are vreo importanță?.aussiedlerbote.de

Binele împotriva răului? - Conflictul din Orientul Mijlociu este obositor și inconfortabil

Cine are dreptate în conflictul din Orientul Mijlociu? Răspunsul este mai ușor dacă nu se trasează o linie de demarcație între Israel și Palestina, între bine și rău. Este vorba despre cum vrem să trăim cu toții.

Nouă, oamenilor, ne plac poveștile simple. Eroul aici, diavolul acolo. Cel asuprit împotriva asupritorului. Poate de aceea ne este ușor să fim de partea curajoșilor ucraineni. Să le susținem pe femeile curajoase din Iran. Să tremurăm alături de poporul din Afganistan după retragerea NATO. Dar aceasta din urmă doar pentru o perioadă scurtă de timp. Faptul că Pakistanul este în curs de deportare a până la 1,7 milioane de refugiați în Afganistan nu prezintă niciun interes pentru publicul global. Simpatia noastră a trecut deja mai departe și poate că povestea devine prea complicată.

Din păcate, conflictele de acest gen durează de obicei mult timp și sunt foarte complicate. "Binele și răul au fost rareori clar împărțite în istoria omenirii", nu obosește să explice istoricul și autorul Yuval Harari ("A Brief History of Mankind") în nenumărate interviuri din aceste zile. Victimele unei situații pot fi agresori în alta și invers. Acest lucru este relativ banal, dar mulți oameni au dificultăți în a-l accepta.

În conflicte atât de complexe precum războiul dintre Israel și Gaza, victima și agresorul sunt inversate din nou și din nou în narațiunea publică. ar trebui să simpatizăm deloc cu victimele israeliene în timp ce populația palestiniană suferă? Ar trebui să ne simțim ușurați atunci când copiii răpiți se întorc în Israel, când în Gaza mor copii în fiecare zi? Acestea sunt, iertați-mă, întrebări crude și reci.

Nu este o contradicție să plângem copiii și nevinovații din ambele părți ale conflictului, dimpotrivă. Dacă, din orice motiv, ni se pare dificil, trebuie să facem efortul de a privi mai atent.

Sub lupă

Pentru că s-au întâmplat atât de multe de atunci, să ne reamintim încă o dată: unul dintre factorii declanșatori ai atacului Hamas asupra Israelului a fost reprezentat de discuțiile avansate dintre Israel și Arabia Saudită. Dacă aceste două țări ar fi semnat într-adevăr un tratat de pace, acest lucru ar fi putut schimba lumea arabă și ar fi făcut posibile noi discuții de pace între Israel și palestinieni.

Niciuna dintre acestea nu este în interesul organizației teroriste Hamas și al aliatului său, Iranul. În consecință, atacul din 7 octombrie nu a fost o luptă pentru libertate, nimic post-colonial, orice ar fi. Nu contează cât de tare se strigă acest lucru la demonstrațiile din întreaga lume și cât de puțin se vorbește despre atrocitățile comise în mod deschis și documentate cu mândrie de Hamas. Scopul Hamas și al aliaților săi este de a destabiliza regiunea cât mai mult posibil.

Unul dintre detaliile amare ale atacului terorist din Israel este faptul că kibbutzim-urile atacate din sudul țării sunt un bastion al stângii, iar locuitorii sunt activiști pasionați de pace. Unul dintre detaliile speciale este că rudele ostaticilor și ale celor uciși se numără printre cele mai puternice voci în favoarea unei încetări a focului în Gaza. Motiv pentru care sunt nu doar criticate, ci și amenințate de tabăra de dreapta din propria țară, în ciuda faptului că, în general, există un sprijin semnificativ mai mare pentru acordul cu Hamas privind ostaticii decât pentru respingere: Ostaticii apar pentru forțele radicale, de extremă din Israel ca un obstacol enervant în dorința lor de a purta războiul în felul lor. Discuția a culminat cu visul de a-i putea întemnița pentru a avea pace.

La câțiva kilometri distanță, în Cisiordania, coloniștii evrei religioși radicali încearcă să profite de atmosfera actuală pentru a ocupa ilegal mai mult teritoriu, inclusiv prin forță. Există morți și răniți. Așadar, sunt cei care și-au petrecut o viață întreagă militând pentru reconciliere parțial vinovați pentru faptul că un grup de persoane radicale profită de situația lor pentru propria lor agendă?

Ce se întâmplă cu armata israeliană, care pare copleșitoare în comparație cu Hamas? Nu ar trebui să vorbim despre proporționalitate, având în vedere acțiunile lor în Gaza? Da, iar acest lucru se întâmplă în fiecare zi, în fiecare oră, sub ochii comunității internaționale. Ce este admisibil în lupta împotriva terorismului? Ce presupune dreptul la autoapărare? Acestea sunt întrebări care au fost discutate din nou și din nou, și pe bună dreptate, nu doar de la 7 octombrie.

Cum rămâne cu populația din Fâșia Gaza? Nu trăiesc acolo mai ales copii? Și nu este populația în ansamblu nevinovată, oprimată de puterea ocupantă Israel și folosită abuziv ca scut de către Hamas? Sau vedem mai ales susținători ai organizației teroriste care sărbătoresc masacrul evreilor pe străzi? Mai mult de jumătate din populația din Fâșia Gaza are 19 ani sau mai puțin. Ocupația israeliană a Fâșiei Gaza a luat sfârșit în septembrie 2005, iar Hamas a preluat controlul în iunie 2007. Populația include atât persoane care susțin Hamas, cât și altele care suferă masiv sub regimul de teroare.

În prezent, în sudul Fâșiei Gaza există imagini de demonstrații împotriva Hamas. Acestea nu pot fi verificate în mod independent în prezent, dar "astfel de proteste ne dau speranța că, în viitor, soarta palestinienilor poate fi determinată de alte forțe decât extremiștii", scrie jurnalistul și activistul pentru drepturile omului Düzen Tekkal. Este de temut că demonstranții se expun unui pericol masiv. Imagini ale unui linșaj împotriva a doi palestinieni considerați colaboratori ai Israelului fac înconjurul rețelelor de socializare. Nici acestea nu pot fi verificate independent, dar sunt îngrijorătoare.

Cum vrem să trăim?

De ce este atât de important să privim mai atent poate deveni mai evident dacă vom redesena linia de demarcație în acest conflict și în atâtea alte conflicte din întreaga lume. Toate aceste conflicte se referă la moduri de viață. Vrem să trăim într-un mod liberal, tolerant, empatic și cosmopolit? Sau permitem opusul, o societate controlată de o elită, oricum ar fi ea definită, cu reguli dure împotriva tuturor celor care nu se conformează unei norme stabilite în mod arbitrar?

Se vorbește deja despre cum ar trebui să continue lucrurile în Orientul Mijlociu după acest război dintre Israel și Gaza, iar oamenii se gândesc cum ar putea lua sfârșit războiul dintre Rusia și Ucraina. Ceea ce avem nevoie cu toții este o lume în care nici teroriștii, nici dictatorii, nici populiștii radicali cu coafuri ciudate și susținătorii lor respectivi nu ne fac să suferim pentru viziunea lor asupra lumii. Avem nevoie de o lume în care femeile și minoritățile să poată duce o viață sigură și autodeterminată.

Pentru Israel și Palestina, acest lucru înseamnă că discuțiile cu Arabia Saudită trebuie reluate după încheierea războiului, că trebuie să existe perspective pentru populația din Gaza - altfel, grupările teroriste precum Hamas vor câștiga din nou și din nou. Israelul însuși va trebui să refacă coeziunea din societatea sa, care s-a pierdut chiar înainte de 7 octombrie, în timpul săptămânilor de proteste împotriva reformei judiciare și a guvernului naționalist de dreapta al lui Netanyahu.

Există realități în care binele și răul pot fi clar categorisite. Hamas este, fără îndoială, rău până la capăt. În schimb, însă, acest lucru nu înseamnă că tot ceea ce face guvernul israelian este corect și "bun". Acesta s-a lăsat atras într-o capcană de Hamas și, așa cum au calculat teroriștii, războiul împotriva terorii lovește civilii, inclusiv mii de copii. Acest lucru alimentează antisemitismul în întreaga lume. În același timp, a nu lupta împotriva terorismului nu este o alternativă. Nu numai că amenințarea la adresa Israelului ar continua să crească, dar status quo-ul cu Hamas nu oferă nici o perspectivă pentru populația palestiniană. Este dificil, obositor și dureros să privești mereu din nou centrele de conflict, să iei în considerare puncte de vedere care contravin propriilor convingeri și sentimente. Trebuie să te antrenezi în acest sens.

Lesen Sie auch:

Sursa: www.ntv.de

Comentarii

Ultimele

Liderii Congresului se apropie de un acord privind nivelurile generale de finanțare, dar amenințarea de închidere încă planează

Speakerul Mike Johnson și liderul majorității din Senat, Chuck Schumer, se apropie de un acord pentru a stabili nivelurile generale de finanțare pentru guvernul federal, potrivit unor surse din Congres. Dar asta nu înseamnă că va fi evitată o închidere a guvernului la sfârșitul acestei luni.

Membri Public