Concluzii de la COP28: Ce spune acordul privind clima?
Decizia a fost calificată drept istorică, unii experți declarând că aceasta marchează începutul sfârșitului erei combustibililor fosili. Alții spun că este subminată de o "litanie de lacune".
Iată de ce acordul final divizează opiniile.
Ce conține acordul privind clima?
Acordul marchează prima dată când reuniunea anuală a ONU a cerut țărilor să se îndepărteze de combustibilii fosili - principalul motor al crizei climatice.
Textul acordului "invită" țările să "contribuie" la eforturile globale de reducere a poluării cu carbon. Acesta enumeră un meniu de acțiuni pe care acestea le pot întreprinde, inclusiv "renunțarea la combustibilii fosili în sistemele energetice ... accelerarea acțiunilor în acest deceniu critic, astfel încât să se ajungă la un nivel net zero până în 2050".
Ceea ce nu prevede acordul este să impună o "eliminare treptată" a combustibililor fosili. Această formulare ambițioasă a fost susținută de peste 100 de țări, inclusiv de Statele Unite și de Uniunea Europeană, dar s-a opus cu înverșunare statelor care utilizează combustibili fosili, precum Arabia Saudită.
De asemenea, acordul prevede o triplare a capacității de energie regenerabilă și o dublare a eficienței energetice, ambele până în 2030.
De asemenea, țărilor li se cere să aibă planuri detaliate de adaptare până în 2025, pentru a arăta cum intenționează să facă față impactului actual și viitor al escaladării crizei climatice.
Acordul recunoaște, de asemenea, că este necesar ca mii de miliarde de dolari să fie alocate de la țările bogate la cele mai sărace și vulnerabile din punct de vedere climatic, pentru a le ajuta să se adapteze la schimbările climatice și să treacă la energia regenerabilă. Însă acordul nu prevede nicio cerință ca țările bogate să dea mai mult.
Care sunt lacunele?
Acordul conține o "litanie de lacune" care ar putea "să ne ducă mai degrabă înapoi decât înainte", a declarat miercuri, într-un discurs, Anne Rasmussen, negociatorul principal al Alianței Statelor Insulare Mici.
Aceste lacune se referă la opțiunea ca țările să accelereze tehnologiile cu emisii zero și cu emisii reduse de dioxid de carbon, inclusiv captarea și stocarea carbonului - un set de tehnici care sunt încă în curs de dezvoltare cu scopul de a elimina poluarea cu carbon din atmosferă.
Numeroși oameni de știință și alți experți au declarat că captarea carbonului nu a fost dovedită la scară largă și că reprezintă o distragere a atenției de la politicile de reducere a utilizării combustibililor fosili, putând oferi poluatorilor permisiunea de a continua să ardă combustibili fosili.
Agenția Internațională pentru Energie consideră că captarea carbonului are un rol limitat în sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi producția de oțel, care nu pot fi încă alimentate eficient cu energie regenerabilă, cum ar fi cea eoliană și solară.
O altă "lacună" care a stârnit furia unor țări și a experților în domeniul climei este recunoașterea de către acord a unui rol continuu pentru "combustibilii de tranziție" - interpretat în mare parte ca fiind gazul metan, un combustibil fosil care încălzește planeta.
Ce spun oamenii despre acest acord?
Mai mulți negociatori în domeniul climei și grupuri internaționale au calificat textul final drept istoric și semnificativ, dar au avut grijă să spună că nu merge suficient de departe sau de repede pentru a ține în frâu criza climatică.
"Mesajul care reiese din această COP este că ne îndepărtăm de combustibilii fosili", a declarat John Kerry, emisarul american pentru climă, în cadrul unei conferințe de presă de miercuri. Deși a recunoscut că acordul final a reprezentat un compromis, el l-a numit un succes și o justificare a multilateralismului.
"Nu ne întoarcem înapoi", a adăugat el.
Alți observatori au remarcat că textul oferă o marjă de manevră producătorilor de combustibili fosili.
Tom Evans, consilier politic la E3G, a declarat pentru CNN că "există câteva elemente bune aici, dar semnalul privind combustibilii fosili este confuz - recunoaște că ne îndepărtăm în sfârșit de combustibilii fosili, dar încă prea încet".
Proiectul "trimite un semnal că zilele industriei fosilelor sunt numărate", a declarat Teresa Anderson, lider global pentru climă la ActionAid. Dar, a adăugat ea, acesta conține totuși "mai multe cadouri pentru cei care se ocupă de ecologism, cu mențiuni despre captarea și stocarea carbonului, așa-numiții combustibili de tranziție, energia nucleară și piețele de carbon".
Ce a mai ieșit de la COP28?
Prima zi a COP28 s-a deschis cu un acord surpriză privind adoptarea unui fond pentru daune climatice, rezultat în urma unor decenii de negocieri dure.
Multe țări, inclusiv Emiratele Arabe Unite, țara gazdă a COP28, au făcut de atunci promisiuni în valoare totală de peste 700 de milioane de dolari pentru a ajuta națiunile cele mai afectate de criza climatică să facă față consecințelor acesteia.
În restul summitului au fost făcute mai multe anunțuri privind finanțarea pentru climă; EAU s-a angajat să creeze un fond de finanțare pentru climă în valoare de 30 de miliarde de dolari și să investească 250 de milioane de dolari în acesta până la sfârșitul deceniului.
În timpul vizitei vicepreședintelui Kamala Harris la COP, SUA au promis 3 miliarde de dolari pentru Fondul verde pentru climă, principalul instrument financiar pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să se adapteze la criza climatică și să reducă poluarea cauzată de combustibilii fosili.
Reducerea emisiilor de metan, un gaz puternic care încălzește planeta, a fost, de asemenea, un subiect important în primele zile ale reuniunii. Statele Unite au anunțat reglementări pentru a reduce cu aproape 80% poluarea cu metan a imensei industrii petroliere și gaziere a țării până în 2038.
De asemenea, 50 de mari companii petroliere și de gaze, printre care Exxon și Saudi Aramco, au semnat un angajament de reducere a emisiilor de metan până la sfârșitul deceniului, fiecare dintre ele angajându-se să reducă intensitatea metanului cu aproximativ 80% până la 90% până în 2030.
Ce urmează?
Acum că s-a ajuns la un acord, țările trebuie să își actualizeze planurile naționale de reducere a emisiilor în 2025, detaliind cât de mult vor reduce poluarea care încălzește planeta până în 2035.
Statele Unite și China, cei mai mari emițători din lume, s-au angajat deja împreună ca planurile lor să acopere toată poluarea climatică la nivelul întregii economii și să reducă emisiile de gaze altele decât CO2, cum ar fi metanul și hidrofluorocarburile. Acest acord a marcat un angajament major din partea Chinei, în special, care emite mai mult dioxid de carbon decât restul țărilor dezvoltate la un loc.
În discursul de miercuri, Kerry a declarat că cele două țări încurajează în mod activ restul națiunilor lumii să le urmeze. Dar Kerry a avertizat că este nevoie de mai multă ambiție pentru a evita cele mai grave efecte ale crizei climatice.
"Aceasta este provocarea noastră. Accelerați ritmul; aduceți-o la scară - mai mare, mai rapid", a spus Kerry.
Atenția se va îndrepta acum către summitul de anul viitor. După un proces de selecție complicat, Azerbaidjanul, o altă națiune mare producătoare de petrol și gaze naturale, a fost selectată pentru a găzdui discuțiile din 2024.
Citește și:
- Acest lucru se va schimba în decembrie
- Fuziunea nucleară - exagerare sau soluție la problemele energetice?
- Activiști germani vorbesc în Dubai despre suferința din Israel și din Fâșia Gaza
- Criza bugetară alimentează dezbaterea privind venitul de cetățean - Bas avertizează împotriva populismului
Sursa: edition.cnn.com