Ce știm despre decizia Curții Supreme din Israel cu privire la revizuirea sistemului judiciar a lui Netanyahu
Curtea a decis, cu opt voturi la șapte, că un amendament al guvernului la așa-numita lege a rezonabilității nu ar trebui să rămână în vigoare. Proiectul de lege a lipsit Curtea Supremă de puterea de a declara nerezonabile deciziile guvernamentale și a fost prima piesă majoră dintr-un efort multiplu de slăbire a sistemului judiciar, care a fost adoptat de Knesset, parlamentul israelian, anul trecut.
Revizuirea sistemului judiciar de către Netanyahu a stârnit luni de proteste furioase în Israel, cetățenii acuzând guvernul său că încearcă să slăbească democrația israeliană.
Decizia fără precedent a Curții Supreme ar putea provoca diviziuni în cabinetul de război al Israelului, format din Netanyahu și doi critici proeminenți ai eforturilor sale de a revizui instanța, în timp ce conflictul din Gaza face ravagii.
Iată ce știm despre această hotărâre și efectele ei.
Ce este legea rezonabilității?
Knesset, parlamentul israelian, a adoptat în iulie legea rezonabilității, care a privat Curtea Supremă de puterea de a declara nerezonabile deciziile guvernamentale.
Doctrina rezonabilității nu este unică în sistemul judiciar din Israel. Principiul este utilizat într-o serie de țări, inclusiv în Regatul Unit, Canada și Australia.
Standardul este utilizat în mod obișnuit de instanțele de acolo pentru a determina constituționalitatea sau legalitatea unei anumite legislații și permite judecătorilor să se asigure că deciziile luate de funcționarii publici sunt "rezonabile".
Standardul a fost folosit anul acesta, când Netanyahu l-a demis pe aliatul său cheie Aryeh Deri din toate posturile ministeriale, în conformitate cu o hotărâre a Înaltei Curți israeliene care a stabilit că nu este rezonabil să îl numească în funcții guvernamentale din cauza condamnărilor sale penale și pentru că anul trecut a declarat în instanță că se va retrage din viața publică.
Netanyahu i-a spus lui Deri că s-a conformat hotărârii "cu inima grea, cu mare tristețe".
Proiectul de lege privind rezonabilitatea a fost o parte a unui pachet mai amplu de reforme ale sistemului judiciar din Israel. Alte părți vizau să ofere guvernului de coaliție de dreapta dură un control mai mare asupra numirii judecătorilor și ar elimina consilierii juridici independenți din ministerele guvernamentale.
Ce a decis Curtea Supremă?
Curtea a decis că un amendament al guvernului la legea privind rezonabilitatea nu ar trebui să rămână în vigoare. Instanța a declarat că a respins amendamentul deoarece acesta ar aduce "o lovitură severă și fără precedent caracteristicilor fundamentale ale statului Israel ca stat democratic".
Proiectul de lege al guvernului a modificat una dintre legile fundamentale ale Israelului, care, în absența unei constituții oficiale, acționează ca o constituție informală. Până la decizia de luni, Curtea Supremă nu mai anulase niciodată până acum o Lege fundamentală sau un amendament la una dintre ele.
În hotărârea lor, 12 din cei 15 judecători au fost de acord că instanța are autoritatea de a anula o Lege fundamentală în "cazuri extreme". Doar opt dintre cei 12 au considerat că acesta a fost un caz extrem.
Care a fost reacția?
Aliații lui Netanyahu au criticat luni decizia instanței. Ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a calificat hotărârea drept "ilegală", spunând că aceasta aduce prejudicii forțelor israeliene care luptă în Gaza.
"Acesta este un eveniment periculos, antidemocratic - și în acest moment, mai presus de toate, o hotărâre care dăunează efortului de război al Israelului împotriva dușmanilor săi", a declarat Ben-Gvir.
Ministrul justiției, Yariv Levin, arhitectul planurilor de revizuire judiciară, a numit-o "opusul spiritului de unitate necesar în aceste zile pentru succesul luptătorilor noștri de pe front". Partidul Likud al premierului israelian, Likud, a declarat că hotărârea este "nefericită", deoarece "este împotriva voinței de unitate a poporului, mai ales pe timp de război".
Președintele Knessetului, Amir Ohana, a adăugat că "o perioadă de război nu este cu siguranță momentul potrivit pentru a stabili un prim precedent de acest fel în istoria țării".
Dar Curtea Supremă a fost obligată să își publice hotărârea până la 12 ianuarie, deoarece doi judecători care audiază cazul s-au pensionat și sunt obligați prin lege să își prezinte hotărârile finale în termen de trei luni de la demisie.
Liderul opoziției, Yair Lapid, a declarat într-o postare pe X că Curtea Supremă are tot sprijinul său, deoarece "și-a îndeplinit cu fidelitate rolul de a-i proteja pe cetățenii Israelului".
"Dacă guvernul israelian începe din nou cearta pe tema Curții Supreme, atunci nu au învățat nimic", a spus el. "Nu au învățat nimic pe 7 octombrie, nu au învățat nimic din cele 87 de zile de război pentru casa noastră".
Citește și:
- Acest lucru se va schimba în decembrie
- Fuziunea nucleară - exagerare sau soluție la problemele energetice?
- Activiști germani vorbesc în Dubai despre suferința din Israel și din Fâșia Gaza
- Criza bugetară alimentează dezbaterea privind venitul de cetățean - Bas avertizează împotriva populismului
Sursa: edition.cnn.com