Saltă la conținut

Ce este mai exact această frână a datoriei? Și de ce există ea?

După ce sentința Curții Constituționale Federale privind bugetul a făcut o gaură de un miliard de euro în visteria guvernului semaforizat, există o dezbatere aprinsă despre frâna de datorie. Dar despre ce este vorba de fapt?

Să ne conformăm, să evităm sau să reformăm? Frâna datoriei este un subiect controversat în....aussiedlerbote.de
Să ne conformăm, să evităm sau să reformăm? Frâna datoriei este un subiect controversat în Reichstag-ul din Berlin (imagine simbolică).aussiedlerbote.de

Dispută privind norma fiscală - Ce este mai exact această frână a datoriei? Și de ce există ea?

SPD și Verzii vor să o reorganizeze - și au de partea lor experți economici și chiar premieri de stat CDU. FDP nu vrea să se atingă de ea - și îl are în tabăra sa pe liderul CDU Friedrich Merz: frâna datoriei.

De când Curtea Constituțională Federală a declarat neconstituțional bugetul suplimentar pentru 2021 al coaliției semaforizate ca fiind neconstituțional, regula fiscală a fost din nou pe buzele tuturor. Dezbaterea se axează acum pe modul în care se poate astupa gaura de 60 de miliarde de euro pe care hotărârea de la Karlsruhe a rupt-o în planul financiar al guvernului federal: prin respectarea sau reformarea frânei datoriei?

Dar despre ce se discută de fapt cu atâta pasiune? O explicație:

Frâna de îndatorare din Germania obligă statul să funcționeze economic și să evite noi împrumuturi. Articolul 109, alineatul 3 din Legea fundamentală prevede: "Bugetele guvernului federal și ale landurilor trebuie să fie echilibrate fără venituri din împrumuturi". Acest lucru înseamnă că statul poate cheltui doar atât de mulți bani cât câștigă.

În timp ce statele federale nu mai au voie să contracteze deloc noi datorii din 2020, legea oferă guvernului federal o anumită marjă de manevră. Articolul 115 îi acordă noi împrumuturi structurale de până la 0,35% din produsul intern brut (PIB) pe an, adică independent de situația economică. În consecință, în 2022, de exemplu, guvernul federal ar fi avut voie să își asume o datorie suplimentară de aproximativ 13 miliarde de euro, pe baza unui PIB de aproximativ 3.880 de miliarde de euro la momentul respectiv. În plus, sunt posibile abateri ciclice, dar acestea trebuie compensate. Aceasta înseamnă că în perioadele economice nefavorabile, împrumutul net permis este majorat și redus în aceeași măsură în perioadele favorabile.

Frâna de îndatorare prevede excepții pentru crize

O excepție este, de asemenea, menită să asigure capacitatea guvernului federal de a acționa în perioade de criză. De exemplu, limitele superioare de creditare pot fi depășite "în cazul unor dezastre naturale sau al unor urgențe extraordinare care nu pot fi controlate de stat și care afectează în mod semnificativ situația financiară a statului", cu condiția ca Bundestagul să decidă acest lucru cu majoritate simplă și să fie prezentat un plan de rambursare.

Frâna de îndatorare a fost introdusă în 2009, sub conducerea cancelarului de atunci Angela Merkel(CDU) și a ministrului său de finanțe Peer Steinbrück (SPD). În contextul crizei financiare și economice mondiale de la acea vreme, legea a fost menită să stabilizeze pe termen lung situația bugetară a guvernului federal și a statelor federale. În plus, Marea Coaliție a folosit regulamentul pentru a pune în aplicare cererea de disciplină bugetară stabilită în Tratatul de instituire a Comunității Europene (CE) și articulată în principal de Germania. Articolul 104 din Tratatul CE începe cu fraza: "Statele membre evită deficitele publice excesive".

Vechile argumente sunt dezgropate din nou

Introducerea frânei datoriei a fost precedată de dezbateri pasionale. Printre alții, Verzii și Partidul de Stânga, aflați pe atunci în opoziție, s-au opus strict. Aceștia susțineau că statul își restrângea prea mult propria capacitate de acțiune prin regula fiscală. Pe de altă parte, cei care erau în favoarea acestei măsuri au subliniat că statul va trebui să cheltuiască din ce în ce mai mulți bani pe dobânzi, având în vedere munții de datorii în creștere. Acest lucru ar duce la restricții și mai mari și ar împovăra generațiile de copii și nepoți.

Această dezbatere a izbucnit din nou acum. Cei care solicită o reformă legislativă consideră că investițiile importante în infrastructură și în tehnologiile orientate spre viitor sunt puse în pericol de limita de îndatorare. În opinia lor, școlile sau podurile dărăpănate și agravarea crizei climatice, de exemplu, sunt, de asemenea, o povară care va fi lăsată generațiilor viitoare. Pe de altă parte, apărătorii frânei datoriei avertizează împotriva supraîndatorării statului și pledează în favoarea reducerii cheltuielilor pentru a închide deficitul bugetar.

Cu toate acestea, o reformă pe termen scurt a frânei datoriei este oricum puțin probabilă, deoarece aceasta ar necesita o modificare a Legii fundamentale. Totuși, acest lucru ar necesita o majoritate de două treimi a celor care sunt în favoarea sa în Bundestag și Bundesrat, care nu există în prezent.

Lesen Sie auch:

Sursa: www.stern.de

Comentarii

Ultimele

Liderii Congresului se apropie de un acord privind nivelurile generale de finanțare, dar amenințarea de închidere încă planează

Speakerul Mike Johnson și liderul majorității din Senat, Chuck Schumer, se apropie de un acord pentru a stabili nivelurile generale de finanțare pentru guvernul federal, potrivit unor surse din Congres. Dar asta nu înseamnă că va fi evitată o închidere a guvernului la sfârșitul acestei luni.

Membri Public