Legea cetățeniei - Bundestag dezbate naturalizările accelerate
Dezbaterile privind naturalizarea accelerată și eliminarea obstacolelor în calea expulzării au arătat că linia de demarcație în politica de migrație nu este întotdeauna între coaliție și opoziție. În timp ce joi, la prima lectură în plenul Bundestagului, CDU/CSU a lăudat cel puțin prelungirea detenției la plecare, iar Partidul de Stânga a salutat procesul simplificat de naturalizare, politicianul Filiz Polat, din partea Partidului Verde, a cerut îmbunătățiri la ambele proiecte de lege.
Prin reforma legii cetățeniei, guvernul federal dorește să facă Germania mai atractivă pentru lucrătorii calificați și să recunoască realizările de o viață ale așa-numitei generații de lucrători invitați. Scopul este de a arăta că Germania este o democrație liberală și nu o "comunitate de sânge și pământ", a declarat ministrul federal al justiției, Marco Buschmann (FDP).
În viitor, imigranții ar trebui să poată deveni cetățeni după doar cinci ani de ședere în Germania. Anterior, aceștia trebuiau să locuiască în țară timp de cel puțin opt ani. Dacă au rezultate bune la școală sau la locul de muncă, dacă au cunoștințe bune de limbă sau dacă sunt implicați în activități de voluntariat, naturalizarea ar trebui să fie posibilă după doar trei ani. Oricine dorește un pașaport german nu ar mai trebui să renunțe la cel vechi. Acest lucru este deja valabil pentru cetățenii UE și pentru unele cazuri speciale, dar nu și pentru persoanele din Turcia, de exemplu.
Reforma planificată ar face posibil ca mai multe persoane să se stabilească în Germania fără a fi nevoite să își abandoneze rădăcinile, a declarat Dirk Wiese, vicelider al grupului parlamentar SPD.
Adesea doar o pensie mică
Polat a fost vizibil emoționat de amintirea lui Mevlüde Genc. Femeia de origine turcă, care și-a pierdut două fiice, două nepoate și o nepoată într-un atac incendiar asupra casei sale din Solingen de către neonaziști în 1993, a devenit germană în 1995.
Persoanele în vârstă care au venit în țară ca lucrători prin intermediul unor acorduri de recrutare de stat vor fi scutite de examene scrise de limba germană și de un test de naturalizare. Aceștia trebuie doar să demonstreze că pot comunica în germană în viața de zi cu zi fără probleme semnificative. Cerința de a se întreține pe deplin nu ar trebui să se aplice acestor persoane. Femeile din acest grup, în special, primesc adesea doar o pensie mică din cauza multor ani de muncă în sectorul cu salarii mici. Polat a declarat că și alte persoane "care au devenit șomeri fără să aibă vreo vină" ar trebui să fie luate în considerare în cadrul consultărilor ulterioare.
CDU: "Legea privind anularea cetățeniei"
Alexander Throm (CDU), purtător de cuvânt pentru politică internă în cadrul grupului parlamentar CDU, a vorbit despre o "lege de anulare a cetățeniei". Pentru lucrătorii calificați străini, o naturalizare rapidă nu este esențială. Mai importante, a spus el, sunt procedurile rapide de acordare a vizelor, reîntregirea rapidă a familiei și sprijinul în găsirea unei locuințe.
Deputații din coaliția semaforului au subliniat că proiectul prevede reglementări pentru a împiedica naturalizarea rasiștilor și antisemiților. Gökay Akbulut (Partidul de Stânga) a declarat: "Nu consider că astfel de teste de convingere sunt foarte utile." O poziție clară împotriva antisemitismului și a rasismului este importantă, dar aceasta ar trebui să se aplice în egală măsură germanilor și non-germanilor. În general, însă, grupul său parlamentar consideră că este bine că "legea cetățeniei va fi în sfârșit reformată".
Măsuri pentru mai multe deportări
Ministrul federal de interne Nancy Faeser s-a pronunțat în favoarea simplificării planificate a procedurilor de deportare. Politiciana SPD a declarat că oricine este obligat să părăsească țara trebuie să părăsească și Germania. Ea a declarat: "Statul de drept nu trebuie să permită să fie dansat pe nas". Polat a criticat proiectul pentru o "lege de îmbunătățire a returnării", care în unele cazuri prevede măsuri care reprezintă o "imixtiune în drepturile fundamentale de bază". Prin urmare, grupul său parlamentar a dorit să examineze dacă acest lucru este justificat. Pe de altă parte, Stephan Thomae, politician de interne al FDP, a declarat că este vorba de o reformă cu simțul măsurii.
Planul este menit să garanteze că deportările nu vor mai eșua atât de des în ultimul moment, de exemplu pentru că persoanele în cauză nu pot fi găsite. Durata maximă a detenției în așteptarea expulzării va fi extinsă de la 10 la 28 de zile, cât este în prezent. De asemenea, există planuri de extindere a competențelor autorităților, de exemplu permițând reprezentanților autorităților din centrele de cazare comună să intre în alte camere decât cea a persoanei deportate. De asemenea, ar trebui să fie posibilă expulzarea mai rapidă a contrabandiștilor.
Politicianul de interne al CDU, Christoph de Vries, a declarat că este de salutat faptul că guvernul semaforizat face acum primele eforturi pentru a elimina obstacolele din calea expulzării. Totuși, acestea nu sunt suficiente. Ar fi și mai important să se recâștige controlul asupra celor care intră în țară.
În 2021 și 2022, au existat aproximativ 12.000 de deportări pe an. În proiectul de lege se precizează că se presupune că reglementările mai stricte ar permite ca în fiecare an să fie expulzate cu aproximativ 600 de persoane mai multe decât înainte. Potrivit Ministerului Federal de Interne, la sfârșitul lunii octombrie, în Germania existau 250.749 de deportați. Dintre acestea, 201.084 de persoane care aveau o ședere tolerată, adică o suspendare temporară a deportării. Motivele pentru o ședere tolerată pot include boala sau lipsa documentelor de identitate.
Propunerea de lege arată că coaliția formată din SPD, Verzi și FDP a cedat în fața "presiunii sociale de dreapta", a criticat Clara Bünger (Partidul Stângii). Bernd Baumann (AfD) a declarat că detenția pentru mai puțin de șase luni "nu face nimic".
Lesen Sie auch:
Sursa: www.stern.de