"Avem dreptul de a trăi. Foametea, bolile și frigul iernii amenință supraviețuirea civililor strămutați în Gaza
Lucrătoarea umanitară, în vârstă de 53 de ani, a declarat pentru CNN că ea și soțul ei erau "plini de teamă" în timp ce se aventurau să cumpere provizii pentru sezonul de iarnă care se apropie în Rafah, riscând să fie expuși unor potențiale lovituri aeriene israeliene.
"Mi-a părut rău pentru copii, nu aveau nimic care să le țină de cald, iar noi muream de frig noaptea", a spus Tibi, care lucrează la agenția umanitară CARE International. Ea locuiește într-o casă închiriată cu cel puțin 20 de rude, inclusiv opt copii și bebeluși - dintre care cel mai mic are trei luni.
Copiii, a spus ea, "țipau toată ziua de foame".
Pe măsură ce vânturile, ploile abundente și temperaturile scăzute se abat asupra Gaza din noiembrie până în februarie, lucrătorii umanitari și civilii care încearcă să supraviețuiască bombardamentelor persistente au declarat pentru CNN că se confruntă cu condiții de trai dure, acces insuficient la haine călduroase și focare de boli în adăposturile improvizate supraaglomerate. Alimentele, combustibilul și apa sunt din ce în ce mai puține, iar prețul puținelor cantități rămase crește în spirală.
Numărul persoanelor ucise în atacurile israeliene din Gaza începând cu 7 octombrie a crescut la 18.412, a anunțat marți Ministerul Sănătății din enclavă, controlat de Hamas. CNN nu poate verifica independent cifrele. Duminică, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat că au lovit peste 22.000 de ținte în Gaza din 7 octombrie, când a lansat operațiunea militară ca răspuns la atacul Hamas asupra Israelului, în care au fost ucise peste 1.200 de persoane și peste 240 au fost luate ostatice.
Oficiali americani de rang înalt au avertizat Israelul să reducă la minimum victimele civile în sud, unde și-a intensificat acum campania militară vizând Hamas, după ce anterior le-a spus locuitorilor din Gaza să fugă acolo din nordul benzii.
Civili precum Tibi, care au fost strămutați de mai multe ori de la începutul luptelor, au fost nevoiți să își împacheteze din nou bunurile și să călătorească mai la sud, aproape de granița cu Egiptul, deoarece Israelul a emis pe 3 decembrie ordine de evacuare pe rețelele de socializare înainte de extinderea ofensivei sale terestre la întregul teritoriu. CNN a relatat anterior despre civili palestinieni care au urmat ordinele de evacuare și care au fost uciși ulterior de lovituri israeliene.
Mai mulți palestinieni care au vorbit cu CNN, unii dintre ei dormind pe străzi fără adăpost, spun că trăiesc cu amenințarea unei morți iminente - fie de o lovitură aeriană, fie de foame sau de o boală netratată. Sezonul ploios va agrava fiecare provocare de supraviețuire pentru civili, care spun că sunt deja epuizați de un război care le-a sfâșiat patria.
"Dacă situația rămâne atât de tragică, atunci Gaza va muri de foame", a declarat Tibi.
Palestinienii strămutați cu forța nu au putut fugi cu haine de iarnă
Islam Saeed Muhammad Barakat nu a avut timp să adune bunurile de care familia sa are nevoie pentru iarnă atunci când a fugit din casa lor din orașul Gaza.
"Simt o oarecare anxietate pentru că nu avem suficiente pături și haine călduroase", a declarat Barakat, în vârstă de 48 de ani, un civil strămutat în Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza, în mesajele transmise la CNN de Walid Mahmoud Nazzal, un lucrător al unui ONG cu sediul în Ramallah.
Temperatura medie în Gaza scade între 10°C și 20°C în decembrie, coborând în medie cu câteva grade mai jos în ianuarie. Sezonul ploios durează de obicei din noiembrie până în februarie, ianuarie fiind cea mai ploioasă lună. O stație de raportare din apropierea graniței dintre sudul Gazei și Israel a indicat aproape dublul cantității medii de precipitații de până acum, în timp ce alte stații de raportare din jur, la nord, au indicat mai puține ploi decât în mod normal.
De la corespondența sa cu CNN, Barakat și familia sa au fost nevoiți să fugă la Rafah, unde se adăpostește într-o cameră cu 10 rude.
Aproape 1,9 milioane de persoane, mai mult de 85% din populația totală a enclavei, au fost strămutate de la începutul războiului, potrivit Agenției ONU de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA).
Mai mult de 1,1 milioane dintre aceștia se adăpostesc în facilități din centrul și sudul Gaza, inclusiv în Khan Younis și Rafah, unde au fost raportate lovituri, a precizat UNRWA.
Majoritatea au fugit din casele lor cu puțin mai mult decât hainele de pe ei, au declarat pentru CNN civili și lucrători umanitari. Alții care și-au luat câteva bunuri spun că le-au abandonat din cauza epuizării în timpul călătoriei pe jos din nordul Gaza spre sud.
"A trebuit să dau jos geanta pe care o aveam și să o arunc", a declarat Hazem Saeed Al-Naizi, directorul unui orfelinat din orașul Gaza, care s-a aflat printre cei care se îndreptau spre sud. "Oamenii au făcut același lucru ca și mine, au început să își arunce gențile".
Al-Naizi a fost nevoit să fugă la Rafah împreună cu cele 40 de persoane aflate în grija sa - majoritatea fiind copii și sugari care trăiesc cu dizabilități. El și-a amintit că era prea obosit pentru a ține geanta, plină cu lapte pentru copii, biscuiți, curmale, scutece, apă și haine, în același timp cu transportul unuia dintre orfani, Ayas, în vârstă de 8 ani.
"Drumul era plin de saci, ceea ce a dus la faptul că oamenii cădeau pe jos atunci când mergeau", a spus el.
Este posibil ca civilii să nu se fi așteptat ca strămutarea lor să dureze până în lunile de iarnă fără acces la casele lor, a declarat Rebecca Inglis, un medic de terapie intensivă din Marea Britanie care vizitează în mod regulat Gaza pentru a preda studenților la medicină. Unii au recurs la căutarea sub dărâmăturile clădirilor distruse pentru pături și alte bunuri esențiale.
"Ei sunt foarte, foarte slab pregătiți", a declarat Inglis pentru CNN. "Acest grad de strămutare forțată este ceva nou".
Căutând adăpost de ploaie
Shadi Bleha nu are niciun acoperiș pentru a se proteja de vremea care se înrăutățește. În schimb, el se adăpostește în curtea unei școli.
"Stăm într-un cort (făcut) din bucăți separate de nailon", a declarat pentru CNN studentul în vârstă de 20 de ani, strămutat din nordul Gaza la Rafah. Bleha a spus că locuiește în interiorul cortului improvizat cu cel puțin 23 de rude, inclusiv cinci copii cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani. În unele nopți, el doarme afară, lângă un foc, deoarece nu este suficient loc pentru toți, a spus el.
"Încercăm să ne jucăm niște jocuri cu familia mea și să cântăm împreună... pentru a-i face fericiți, cel puțin pentru o perioadă mică de timp".
Mulți dorm în curțile școlilor, a declarat Mohammed Ghalayini, în vârstă de 44 de ani, care stătea în Khan Younis când a vorbit cu CNN. El a vizitat școlile locale unde oamenii se adăpostesc. Unii au pus nisip sau ciment la baza corturilor lor pentru a încerca "să oprească orice inundație", a adăugat el.
În alte părți, bucăți de teren s-au transformat în tabere de corturi întinse, unde mii de civili trăiesc în condiții de înghesuială. Inundațiile bruște provocate de ploile torențiale varsă gunoaie și ape uzate pe străzi, contaminând rezervele limitate de hrană și apă ale oamenilor.
Unii copii strămutați într-o tabără de corturi din Deir Al-Balah, în sudul Gaza, au putut fi văzuți jucându-se în apă după ploile torențiale de marți.
Dar Rana Al-Najjar, o fată de 13 ani care se plimba desculță, a declarat pentru CNN că nu a găsit nicio bucurie în ploaie.
"Suntem nouă persoane care trăim în acest cort. Cortul nostru este inundat de apă, frații mei îngheață și nu știm ce să facem. Vrem să ne întoarcem la casele noastre și să nu ne înecăm", a spus ea.
'Văd oameni care mor de foame'
Coordonatorul israelian al activităților guvernamentale în Teritoriu (COGAT), afirmă că "facilitează diverse inițiative de ajutor umanitar" pentru a ajuta populația civilă din Gaza, inclusiv permițând livrările de ajutoare - sub rezerva controalelor de securitate -, furnizând apă și facilitând înființarea de spitale de campanie. Marți, a fost permisă intrarea a patru cisterne de combustibil și a două cisterne de gaz pentru gătit, precum și a 195 de camioane cu ajutoare umanitare, a precizat COGAT.
Dar acest lucru este departe de a satisface nevoile palestinienilor strămutați. Bunurile esențiale au devenit greu de găsit - și sunt scumpe atunci când sunt disponibile. Oamenii merg pe jos ore întregi sau stau la cozi lungi pentru a cumpăra alimente și combustibil, au declarat civilii pentru CNN.
Prețul alimentelor și al apei a crescut pe măsură ce rezervele se diminuează, ceea ce a dus la foamete și deshidratare pe scară largă. Programul alimentar mondial a declarat la 5 decembrie că în Gaza există o "criză catastrofală a foamei". Organizația de ajutorare a declarat că a fost nevoită să închidă ultima brutărie rămasă pentru că nu avea combustibil sau gaz, adăugând că înainte de război funcționau 23 de brutării.
Reducerea orelor de lumină înseamnă că oamenii se pot baza mai puțin pe energia solară pentru generatoarele necesare pentru alimentarea pompelor de apă. Tibi, mama a patru copii din Rafah, păstrează apa minerală pentru copii și sugari. Adulții beau apă trimisă prin intermediul camioanelor de ajutor, a spus ea, care "nu este 100% curată".
Adulții își raționalizează mesele, astfel încât copiii să nu rămână flămânzi. "Văd oameni care mor de foame, literalmente mor de foame", a spus Bleha, care mănâncă o singură masă pe zi.
Civilii de la fața locului au transmis pentru CNN cât de mult au crescut costurile în ultimele săptămâni. În unele cazuri, prețul unui litru și jumătate de apă a crescut de la doi shekeli (aproximativ 50 de cenți) la cinci shekeli, a declarat Ghalayini. Un kilogram de castraveți în valoare de un shekel ar putea ajunge la cinci sau șase shekeli, în timp ce prețul făinii, care în mod normal este de 40 de shekeli pentru un sac de 25 de kilograme, a ajuns la 200 de shekeli în ultimele săptămâni. O familie strămutată din Deir Al-Balah a declarat pentru CNN că plătește 140 de shekeli (38 de dolari) pentru 1.000 de litri de apă nepotabilă.
Lucrătorii umanitari au descris faptul că supraviețuiesc cu o dietă de conserve de fasole, pâine și hummus, deoarece nu își pot găti mâncarea fără combustibil. Alții și-au amenajat instalații de gătit improvizate în cuptoare de lut și pe focuri deschise, arzând combustibili solizi precum plastic, lemn, gunoi și carton în loc să gătească cu electricitate sau gaz. Unii folosesc sobe de tablă cu rachete, în care lemnele sunt arse într-o cameră de căldură verticală pentru a reduce emisiile de fum, potrivit agenției ONU pentru copii.
Cei care se bazează pe combustibili solizi pentru a încălzi spațiile interioare sunt expuși la o potențială intoxicație cu monoxid de carbon, a spus Ghalayini. Afară, vânzătorii ambulanți folosesc deșeuri combustibile drept combustibil, care pot elibera fumuri toxice, cum ar fi carbonul negru. Mașinile alimentate cu ulei de gătit sau ulei de porumb eliberează "pene uriașe de fum negru" în atmosferă, a adăugat el.
Prețul transportului auto a crescut de șase ori, potrivit lui Jamal Al Rozzi, director executiv al Societății Naționale pentru Reabilitare, care a fugit la Bani Suhelia, în sud, pentru siguranța copiilor săi. Costul transportului de bunuri în căruțe trase de cai sau măgari s-a triplat, a adăugat el.
Bolile "se răspândesc ca un foc de paie
Pentru cei care se luptă deja să rămână în siguranță, la căldură și hrăniți, bolile reprezintă un risc suplimentar.
În adăposturile aglomerate, care nu pot satisface nevoile de bază în materie de igienă și salubritate, bolile "se răspândesc ca un foc de paie", a declarat Inglis, medicul de terapie intensivă.
Ea anticipează o creștere a numărului de infecții ale căilor respiratorii superioare, deoarece tusea, răceala și virușii se răspândesc mai repede atunci când oamenii sunt îngrămădiți împreună fără o ventilație adecvată. Civilii vor fi expuși la alte boli, inclusiv diaree și hepatita A, precum și la păduchi și scabie, deoarece nu se pot spăla corespunzător, a adăugat Inglis.
Aproximativ 160.000 până la 165.000 de cazuri de diaree au fost înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani, a declarat marți un oficial al OMS, descriind cifra ca fiind "mult mai mare" decât de obicei. Peste 130.000 de cazuri de infecții ale tractului respirator și 35.000 de cazuri de erupții cutanate au fost înregistrate, a declarat luni într-un raport Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, precum și mii de cazuri de varicelă, păduchi și scabie.
Un coleg din sudul Gaza, a declarat Inglis, i-a povestit că a tratat persoane cu răni "pline de viermi" și bătrâni care suferă de "deshidratare și epuizare" după ce au fugit din nord spre sud.
Populațiile vulnerabile, inclusiv copiii subnutriți, femeile însărcinate și cele aflate la menstruație, precum și cele cu dizabilități, sunt mai susceptibile de a avea simptome care nu sunt tratate. Asediul total impus de Israel și restricțiile impuse ajutoarelor care intră în Gaza au diminuat rezervele de medicamente, ceea ce face ca lucrătorii din domeniul sănătății să nu poată ajuta mulți pacienți bolnavi sau să-i trateze pe cei care au suferit răni în timpul bombardamentelor, ceea ce crește riscul de infectare.
Barakat, din Khan Younis, a declarat: "Eu și mulți dintre copiii mei ne-am îmbolnăvit de mai multe virusuri care s-au răspândit recent, și anume gripa și multe răceli, precum și alte virusuri necunoscute, dar dureroase și contagioase."
Civilii cu boli cronice, inclusiv diabetul și hipertensiunea arterială, sunt, de asemenea, mai vulnerabili la bolile de iarnă, deoarece blocada a împiedicat accesul la tratament, a declarat Inglis.
"Spitalele nu primesc suficiente medicamente, așa că există o suferință uriașă pe mai multe planuri", a declarat Al Rozzi pentru CNN.
În Gaza, există peste 2.000 de pacienți cu cancer, 1.000 de persoane cu afecțiuni renale, 50.000 de persoane cu boli cardiovasculare și 60.000 de pacienți cu diabet, potrivit OMS. Diabetul de tip 2 prost controlat poate duce la complicații, inclusiv infecții ale pielii, atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale, a spus Inglis, adăugând că pacienții cu cancer tratabil "vor muri".
Aproximativ 359 de pacienți au acces la unitățile de dializă din sudul țării, a declarat la 11 decembrie pentru CNN Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas. Inglis a spus că pacienții dializați au nevoie de tratament de două-trei ori pe săptămână. Cea mai mare unitate de dializă din Al-Shifa, cel mai mare spital din Gaza, a fost forțată să se închidă după ce armata israeliană a efectuat un raid asupra spitalului. De atunci, aceasta s-a redeschis cu o capacitate foarte limitată.
Numărul de spitale funcționale de-a lungul benzii a scăzut de la 36 la 11, a declarat OMS.
"Întregul sistem a fost distrus în mod sistematic în acest conflict, în așa fel încât va dura ani de zile pentru a fi reconstruit", a declarat Inglis.
Al-Rozzi a declarat că palestinienii se află într-o stare de "frică, anxietate și durere", adăugând: "Ei se simt inutili și nu au o viziune clară asupra zilei de mâine sau a zilei de azi".
Barakat a făcut apel la comunitatea internațională să protejeze viețile palestinienilor, în speranța că pacea se va întoarce în Gaza.
"Ajunge cu asediul, ajunge cu foametea, ajunge cu crimele, ajunge cu abuzurile, avem dreptul să trăim", a spus el. "Copiii noștri au dreptul să se joace".
Ibrahim Dahman, Abeer Salman, Mostafa Salem, Kareem Khadder, Eyad Kourdi, Derek Van Dam și Niamh Kennedy de la CNN au contribuit la reportaj.
Citește și:
- Acest lucru se va schimba în decembrie
- Fuziunea nucleară - exagerare sau soluție la problemele energetice?
- Activiști germani vorbesc în Dubai despre suferința din Israel și din Fâșia Gaza
- Criza bugetară alimentează dezbaterea privind venitul de cetățean - Bas avertizează împotriva populismului
Sursa: edition.cnn.com