Absenteism și absențe, în timp ce războiul dintre Israel și Hamas planează asupra discuțiilor cruciale privind clima
Herzog ar fi trebuit să țină un discurs în acea zi, în care să ceară măsuri în privința crizei climatice. A venit și a plecat, dar nu a vorbit. În schimb, s-a întâlnit cu regele Carol al III-lea și cu liderii Emiratelor Arabe Unite, Qatarului, Uniunii Europene, Regatului Unit și Indiei, precum și cu secretarul general al Națiunilor Unite.
Discuțiile au fost private, dar, fără îndoială, în fruntea agendei lui Herzog se afla solicitarea de sprijin, sau cel puțin de toleranță, pentru rolul Israelului în războiul cu Hamas și pentru a contribui la asigurarea eliberării celor 136 de ostatici rămași, răpiți din Israel de către grupul armat în atacul din 7 octombrie. De atunci, Israelul a ripostat cu o putere militară enormă, într-un război care a ucis mai mulți copii decât toate conflictele din lume într-un an la un loc.
Războiul dintre Israel și Hamas aruncă o umbră asupra discuțiilor privind clima de la COP28. Vineri a marcat doar a doua zi de lucrări, însă subiectul a fost inevitabil în conferințele de presă, în discursuri și chiar în fotografiile și strângerile de mână.
Unii participanți s-au plimbat prin incinta summitului purtând lănțișoare în culorile steagului palestinian. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, au acuzat în mod deschis Israelul de comiterea de crime de război în discursuri oficiale care ar fi trebuit să se refere la climatul miilor de delegați, în remarci mediatizate mult dincolo de Dubai.
Între timp, aliații Israelului, cum ar fi premierul britanic Rishi Sunak, au repetat replica că Israelul "are dreptul să se apere". Sunak s-a întâlnit cu cel puțin patru lideri în legătură cu războiul - este puțin probabil să fi avut mult timp liber pentru climă.
Nu este surprinzător sau chiar neașteptat faptul că Herzog își va petrece timpul la COP28 cu lideri influenți - există puține ocazii atât de inundate de jucători puternici ca primele două zile ale discuțiilor susținute de ONU. Dar este simbolic pentru o problemă continuă - lumea se luptă să facă loc pentru problema anevoioasă a schimbărilor climatice atunci când conflictele care au loc în prezent consumă atât de mult timp, bani și atenție.
Deja, căldura războiului a intrat în discuții. Delegația iraniană a părăsit summitul deoarece Herzog și delegația israeliană erau prezenți, potrivit presei de stat iraniene IRNA. Iranul nu recunoaște Israelul. Nu este clar dacă delegația sa intenționează să se întoarcă.
În timp ce 2023 este pe cale să fie cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, există un sentiment tot mai mare de urgență că țările trebuie să lase deoparte diferendele lor pentru criza climatică - consecințele certurilor în timp ce planeta se prăjește în călduri record și se prăbușește din cauza unor evenimente meteorologice extreme mortale sunt prea sumbre pentru a fi ignorate. SUA și China, de exemplu, au convenit luna trecută să reia activitatea unui grup de lucru pentru climă și au promis o creștere majoră a energiei regenerabile, după o înghețare din august anul trecut.
Dar, în realitate, flagelul conflictelor și cel al schimbărilor climatice au devenit atât de interconectate - chiar îngrozitor de asemănătoare în ceea ce privește rezultatele lor - încât abordarea lor împreună poate fi inevitabilă.
Acest aspect a fost subliniat în mod clar de regele iordanian Abdullah al II-lea, care, în discursul său de vineri, a avertizat că războiul nu ar face decât să agraveze stresul acut al Orientului Mijlociu în ceea ce privește apa și insecuritatea alimentară, deja alimentate de criza climatică.
"Prietenii mei, conferința părților din acest an trebuie să recunoască mai mult ca oricând că nu putem vorbi despre schimbările climatice în mod izolat de tragediile umanitare care se desfășoară în jurul nostru", a spus el.
"În timp ce vorbim, poporul palestinian se confruntă cu o amenințare imediată la adresa vieții și bunăstării sale. În Gaza, peste 1,7 milioane de palestinieni au fost strămutați din casele lor, zeci de mii au fost răniți sau uciși într-o regiune aflată deja în prima linie a schimbărilor climatice. Distrugerile masive provocate de război fac ca aceste amenințări de mediu legate de lipsa apei și de insecuritatea alimentară să fie și mai grave."
"Deficitul de încredere" dintre nord și sud
Conflictul israeliano-palestinian, mai amplu și de mai lungă durată, a provocat diviziuni la nivel mondial pe criterii de rasă, religie și etnie, încă de la înființarea statului Israel în 1948. Dar, la COP, actualul război provoacă, de asemenea, o diviziune globală Nord-Sud, potrivit lui Ulrich Eberle, director pentru climă, mediu și conflicte la International Crisis Group, un think tank cu sediul la Bruxelles.
"Deficitul de încredere de lungă durată dintre SUA și Sudul Global s-a adâncit și mai mult din cauza sprijinului neobosit al administrației Biden pentru campania Israelului din Gaza", a declarat Eberle pentru CNN. "Conversația Nord-Sud la COP nu avea să fie niciodată ușoară, dar momentul și gravitatea războiului cu siguranță nu ajută și ar putea distrage atenția de la probleme vitale."
În primele zile ale războiului, președintele american Joe Biden a fost unul dintre cei mai categorici susținători ai Israelului și ai dreptului său de a se apăra. Dar administrația sa a fost încolțită să îndulcească acest ton, pe măsură ce imaginile înfiorătoare ale victimelor civile din Gaza atrag indignarea împotriva Israelului din multe colțuri ale lumii.
Orientul Mijlociu a fost mult timp afectat de conflicte, dar criza climatică a fost un domeniu care a ajutat la repararea vechilor disensiuni. Emiratele Arabe Unite - un susținător de lungă durată al unui stat palestinian - au început recent să coopereze cu Israelul în domeniul climei.
În 2021, Israelul și EAU au semnat un acord cu Iordania privind schimbul de apă pentru energie, care ar implica un schimb de energie solară pentru apă desalinizată. Luna trecută, Iordania s-a retras din acord, ministrul său de externe, Ayman Safadi, declarând pentru Al Jazeera că nu ar putea să îl ratifice "în timp ce Israelul continuă să ucidă copii în Gaza".
Întrebarea care se pune acum este dacă focul războiului va părăsi summitul odată cu liderii mondiali - care, de obicei, zboară acasă după ce au făcut declarații mari și îndrăznețe la începutul discuțiilor - sau dacă cele două săptămâni de negocieri minuțioase în jurul viabilității planetei noastre nu vor face decât să sporească tensiunile dintre principalii actori ai războiului, precum și dintre aliații și dușmanii lor.
Este încă devreme, dar până acum, negocierile propriu-zise nu au fost prea umbrite de conflict, potrivit lui Alden Meyer, asociat senior la firma de consultanță în domeniul climei E3G.
"Dar este încă un stres geopolitic în plus față de ceea ce aveți deja cu Ucraina și alte tensiuni precum relațiile dintre SUA și China. Iar acesta nu a fost un spațiu ușor de câțiva ani, în ceea ce privește separarea nevoii de a acționa colectiv în privința schimbărilor climatice, față de conflictele din alte domenii, fie că este vorba de comerț sau de vaccinuri sau de criza datoriilor sau de conflicte armate în multe părți ale lumii", a declarat Alden pentru CNN.
"Nu este ca și cum aceasta ar fi o dinamică nouă, dar este evident că este o problemă foarte intensă în acest moment".
Lesen Sie auch:
Sursa: edition.cnn.com